Flatulența: ce cauzează flatulența și cum să scapi de ea + Simptomele

Flatulența, abdomenul umflat, balonarea sau flatulența este rezultatul creșterii gazelor intestinale în sistemul digestiv al unei persoane, adică în intestine. Flatulența este termenul care desemnează trecerea vântului prin rect. Este un fenomen condamnat social, dar este natural.

Trecerea vânturilor este un proces condamnat din punct de vedere social, dar natural.

Gazele intestinale se găsesc în intestin din mai multe motive principale.

1.

Primul motiv este aportul de aer și_CO2 în timpul ingerării alimentelor și a lichidelor, cum ar fi apa de masă carbogazoasă, cu bule și băuturi îndulcite.

2.

Al doilea mecanism natural de producere a gazelor este cel al microorganismelor intestinale (microflora), în special în colon.

3.

Cea de-a treia componentă este producția de_CO2 atunci când acidul din stomac este neutralizat.

Motivul pentru un abdomen umflat este producția crescută de gaze intestinale, aportul excesiv de aer sau ieșirea insuficientă a acestuia. Gazele pot scăpa din tractul digestiv în două moduri. Prin gură sub formă de eructații sau prin rect sub formă de vânturi. Când gazele trec prin rect, se produce și un sunet tipic.

Flatulență patologică = 25 sau mai multe scurgeri de vânturi pe zi timp de două săptămâni.

Gazele se formează în principal în intestinul gros ca produs al fermentației și putrefacției reziduurilor alimentare. Pe lângă faptul că părăsesc canalul alimentar prin gură sau rect, gazele sunt parțial absorbite în intestin.

Gazele intestinale conțin:

• azot
• oxigen
• dioxid de carbon
• hidrogen
• metan

Ce este normal în vânt?

Trecerea gazelor prin rect are ca rezultat sunetele tipice denumite popular pârțuri. Acest act este considerat antisocial în societate și oamenii îl condamnă, în ciuda faptului că producerea de gaze și trecerea lor este un fenomen fiziologic natural.

Un abdomen dilatat este, de asemenea, rezultatul unei retenții excesive de gaze. Ca, de exemplu, într-o situație în care societatea nu poate permite evacuarea vânturilor. Ca și în cazul râgâielii, putem controla vânturile. Cu toate acestea, numai până când presiunea asupra sfincterului depășește puterea acestuia.

Ce se consideră normal?
Dacă vânturile pleacă de mai puțin de 25 de ori pe zi.
Pentru un bărbat, în medie, de 12 ori în timpul zilei.
Pentru o femeie, de 7 ori.
În timpul somnului, aproximativ 100 ml de gaze pleacă pe oră.

Pe lângă retenție, flatulența poate fi o cauză a tulburărilor funcționale, dar și ca urmare a stresului.

Motivul acumulării excesive de gaze în intestin se poate datora și altor boli fizice, organice. Consecința cărora poate fi balonarea este discutată mai departe în articol.

Cele mai frecvente întrebări:
De ce apare balonarea?
Cum să scăpăm de ea?
Ce va ajuta la ameliorarea flatulenței severe până la extreme?

Flatulența apare la orice vârstă, chiar și la nou-născuți sau la bebeluși și copii mici. Apare la ambele sexe. Cauzele flatulenței pot fi împărțite în mai multe grupe.

Motivul se poate datora unei diete proaste, alimentelor în sine sau unei tulburări funcționale sau organice.

Modelele alimentare deficitare includ înghițirea excesivă de aer în timpul meselor (aerofagia). Mâncatul prea repede, supraalimentarea, poate fi, de asemenea, o cauză. Alimentele care provoacă o producție crescută de gaze, cum ar fi fasolea sau varza, sunt bine cunoscute.

Un bun exemplu de problemă funcțională este motilitatea slabă a stomacului, a intestinelor sau funcționarea necorespunzătoare a rectului. Sindromul tot mai frecvent al colonului iritabil aparține, de asemenea, acestui grup. Cauzele organice se află în spatele altor boli, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, boala celiacă, chiar tumora sau obstrucția intestinală.

Tabelul de mai jos enumeră cele mai frecvente cauze ale flatulenței

O mulțime de gaze și burtă umflată după ce mâncați?

După o perturbare a echilibrului microbian din intestinul gros, alimentația este cea mai frecventă cauză a balonării. Unele alimente sunt predispuse, prin compoziția lor, să provoace o mai mare formare de gaze. Cauza sunt zaharurile compuse (oligozaharide, polizaharide). Problema apare, de asemenea, atunci când proteinele și zaharurile sunt combinate în mod necorespunzător.

Bacteriile care descompun proteinele produc hidrogen sulfurat, care are un miros caracteristic. Microorganismele care descompun zaharurile produc apoi gaze intestinale. Acestea nu miros, dar le produc la un nivel mai ridicat. Aceste gaze sunt metanul și_CO2.

Acestea pot fi motivele pentru balonarea după masă:

• mâncatul rapid și vorace, adică înghițirea de aer.
• supraalimentarea
• leguminoasele, în special fasolea, lintea, mazărea, năutul
• legume verzi, cum ar fi varza, varza kale, conopida, broccoli
• pepene galben, ardei, castraveți
• unele tipuri de brânză
• lapte condensat
• cașcaval dulce și produse lactate
• ouă
• ceapă, usturoi, praz
• legume rădăcinoase, cum ar fi ridichea, sfecla roșie
• drojdie, drojdie
• bere
• grâu, tărâțe, ovăz
• pentru unii, lapte și produse lactate
• alimente picante
• prune uscate, stafide și alte fructe uscate
• băuturi carbogazoase, băuturi carbogazoase
• băutură cu paiul
• consumul vorace de lichide
• dulciuri, bomboane tari, acadele
• gumă de mestecat
• alimente grase
• alimente prăjite
• îndulcitori artificiali

Simptomul flatulenței este, de obicei, un abdomen umflat și o senzație de balonare a abdomenului. În tractul digestiv se produc și se rețin gaze într-o măsură mai mare. Acestea ies fie prin gură în timpul eructației (eructație), fie prin orificiul anal sub formă de vânturi. Sunetul caracteristic este produs de trecerea aerului prin orificiul anal și de fluturarea acestuia.

Gazele sunt compuse în proporție de 90 % din azot și oxigen, cu mai puțin dioxid de carbon și, într-o măsură mai mică, metan sau hidrogen.

Pe lângă senzația de abdomen plin, există simptome precum revărsarea conținutului intestinal. Aceasta este însoțită, de asemenea, de un sunet caracteristic, un gâlgâit în abdomen. Durerea abdominală este, de asemenea, unul dintre simptomele flatulenței. Gazele dilată intestinele, creând durere.

Retenția de gaze provoacă, de asemenea, dureri abdominale crescute și crampe abdominale. Intestinul încearcă să mute gazele mai departe, dar deschiderea anală închisă creează o obstrucție. Același lucru este valabil și pentru obstrucția intestinală sau alte obstrucții în intestin, cum ar fi o tumoare sau constipație.

În cazul flatulenței există probleme precum:

• o senzație de plenitudine
• disconfort abdominal, senzație vagă de disconfort în abdomen
• abdomen umflat
• presiune în abdomen, senzație de balon în abdomen
• abdomen dur
• durere în abdomen cauzată de distensia intestinelor
• crampe în abdomen, abdomenul inferior
• căscaturi
• scurgere crescută a vânturilor
• eructații, în special în cazul tulburărilor funcționale din părțile superioare ale sistemului digestiv
• lipsa poftei de mâncare
• constipație
• diaree

Retenția prelungită de gaze poate duce la indigestie cronică.
Durerile abdominale intense apar atunci când gazele se acumulează în flexura splenică sau hepatică a colonului.

Diagnosticarea balonării în majoritatea cazurilor nu este problematică. Medicul, pe baza istoricului, determină evoluția clinică, tabloul. Balonarea ca atare, desigur, nu este o boală separată, ci este, în majoritatea cazurilor, un simptom asociat.

Flatulență și tulburări similare (R14) conform Clasificării Internaționale a Bolilor

• Distensie abdominală (gaze)
• flatulență
• eructații
• dureri din cauza gazelor intestinale
• flatulență (abdominală/intestinală)
• nu include: aerofagie psihogenă (F45.3).

Diagnosticul se concentrează pe descoperirea cauzei care stă la baza balonării și a flatulenței. Medicul analizează obiceiurile alimentare, tipul de alimente și de lichide ingerate și cât timp a persistat problema, indiferent dacă aceasta se datorează stresului, sindromului de colon iritabil sau altei tulburări sau boli funcționale sau organice.

Diagnosticul diferențial include, prin urmare, prelevarea de sânge și teste de laborator. Ulterior, se folosesc metode imagistice, cum ar fi raze X, ultrasunete, CT sau metode de examinare endoscopică. Dacă este necesar, se poate adăuga ERCP. Se folosește, de asemenea, un test pentru intoleranță alimentară (lactoză, gluten).

Nu uitați:
Dacă problema este de lungă durată, este necesară o examinare de specialitate. Acest lucru este valabil mai ales dacă există probleme asociate, cum ar fi durerea abdominală persistentă, constipația sau diareea. Este nevoie de ajutor imediat în cazul sângerării rectale și atunci când sângele este amestecat în scaun.

Evoluția balonării este individuală și depinde de cauza declanșatoare. Dacă tulburarea începe la 30 de minute după ce a mâncat, se presupune o problemă în partea superioară a tubului digestiv. Exemplele pot fi o tulburare funcțională a motilității gastrice sau anomalii la nivelul canalelor biliare sau pancreatice.

Dacă motivul sunt alimentele (legumele) care favorizează producerea de gaze, atunci, în mod natural, problemele apar într-un interval de timp mai lung. La fel, în cazul intoleranței alimentare.

Trebuie acordată o atenție deosebită dacă balonarea apare după fiecare masă și este excesivă și neîncetată. Poate fi un semn de alergie la gluten (din produsele de panificație) sau la lactoză (din produsele lactate).

De asemenea, femeile se confruntă cu balonări frecvente în timpul sarcinii sau înainte de menstruație, de exemplu. Balonarea apare la începutul sarcinii, din cauza diverselor schimbări din corpul femeii. Mai târziu, se datorează măririi fătului, a uterului și oprimării organelor abdominale și a intestinelor.

În mod similar, am putea vorbi despre flatulență la nou-născuți. Tractul lor digestiv trebuie să se obișnuiască cu aportul de lapte matern. La fel se întâmplă și în cazul bebelușilor, al copiilor mici. Acest lucru este valabil mai ales în cazul băieților, care sunt mai predispuși la flatulență și crampe abdominale. Sistemul lor digestiv trebuie să se obișnuiască cu alimentele solide și cu laptele. În această perioadă apar și intoleranțele alimentare, nu trebuie să uităm de ele.

Flatulența dureroasă poate provoca, de asemenea, retenția de gaze pe termen scurt. Se asociază o senzație de plenitudine, disconfort abdominal, revărsare intestinală, urmată de dureri sau crampe în abdomen sau în partea inferioară a abdomenului. În cele mai multe cazuri, o destindere ulterioară va ajuta și va ameliora disconfortul.

Trebuie avut grijă la retenția prelungită de gaze. Aceasta poate duce la probleme digestive cronice. Uneori este nevoie de medicamente.

Ce ajută cu o problemă de burtă umflată?

Vă întrebați ce poate ajuta cu o burtă umflată? Sau există ceva care servește ca măsură preventivă?

Da, există pași simpli care funcționează atât în mod pozitiv, cât și preventiv. O persoană poate să nu-și dea seama că face o greșeală în modul în care mănâncă sau că dieta sa conține o greșeală.

Leguminoasele provoacă o formare crescută de gaze intestinale, dar sunt un aliment esențial și foarte important. Prin urmare, nu pot fi eliminate complet din dietă.

Flatulența și flatulența pot fi ameliorate urmând pașii enumerați în tabel

cunoaștem plante și produse naturale care vă vor ajuta:

• Chimenul
• Fenicul
• măghiran
• rozmarin
• salvie
• busuioc
• mentă
• balsam de lămâie
• mărar
• anason
• Fenicul
• coriandru

Cum să folosiți corect legumele?

Unele leguminoase, cum ar fi fasolea mare și roșie sau năutul, trebuie să fie înmuiate în apă înainte de a fi gătite, timp de cel puțin 6-8 ore. Apa trebuie să ajungă la aproximativ 3 cm deasupra nivelului legumelor. Lichidul trebuie apoi turnat, nefiind folosit pentru gătit. Acestea se fierb apoi în apă curată timp de aproximativ 1-2 ore. Leguminoasele mai mici pot fi înmuiate timp de 4 ore și gătite timp de cel puțin 40 de minute.

Mazărea fără coajă sau lintea fără coajă nu trebuie să fie înmuiată înainte de a fi gătită. Este suficient să le fierbeți timp de 30-45 de minute. Leguminoasele la conservă trebuie clătite în apă curată.

Leguminoasele joacă un rol indispensabil în alimentația umană și animală. De asemenea, ele sunt importante în industria alimentară, în producția de amidon și în industria grăsimilor. Ele conțin proteine, grăsimi sau fibre esențiale. Conțin vitamine din complexul B, minerale precum potasiu, calciu, fosfor. Boabele de soia conțin lecitină, care scade colesterolul din sânge.

Leguminoasele și sănătatea noastră în general:

1. Slabe în grăsimi
2. conțin în principal acizi grași nesaturați și acizi grași omega-3
3. conține aminoacizi esențiali
4. conținut ridicat de fibre
5. sursă bună de energie
6. susțin sistemul imunitar
7. conținut de complex de vitamine B
   • cele mai multe vitamine se găsesc în coaja leguminoaselor
8. acestea conțin minerale precum calciu, magneziu, potasiu, zinc, fosfor și fier
9. susțin funcția cerebrală
10. au un indice glicemic scăzut