Cancerul oral: care sunt cauzele și manifestările sale (ale buzelor și limbii)

Cancerul oral este un cancer grav, cu o rată ridicată a mortalității. În ciuda ușurinței relative de depistare, boala este adesea diagnosticată doar într-un stadiu avansat. Care sunt primele semne ale cancerului oral, prevenția și opțiunile de tratament?

Cancerul oral este unul dintre cele mai frecvente cancere ale mucoaselor. Boala afectează în principal bărbații cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani. Limita de vârstă se mută mai jos. Etiologia poate avea atât factori genetici, cât și externi.

În acest articol veți afla cauzele, factorii de risc, simptomele, diagnosticul, opțiunile de tratament și multe alte informații interesante.

Cavitatea bucală pe scurt

Tractul digestiv începe în cavitatea bucală (cavum oris). Cavitatea bucală este deosebit de importantă în prelucrarea mecanică a alimentelor, producerea de salivă, înghițirea și respirația.

Este sediul analizatorului de gust și este implicată în producerea vorbirii.

Cavitatea bucală este formată dintr-un vestibul asemănător unei fante format de buze, palatul dur și moale cu uvula, amigdalele palatine, dinții și limba.

Faringele oral(orofaringe) este partea mijlocie a faringelui, între nazofaringe și laringe.

Carcinoamele orofaringiene sunt cele mai frecvente tumori maligne ale faringelui. Carcinoamele orofaringiene reprezintă aproximativ 10% până la 20% din cancerele din regiunea capului și gâtului.

Carcinomul cavității bucale

Cele mai multe tumori maligne ale cavității bucale provin din epiteliul superficial al mucoasei. Cel mai frecvent este carcinomul cu celule scuamoase. Altele sunt adenocarcinomul, limfomul, melanomul sau carcinomul oral nediferențiat.

Din punct de vedere al localizării, carcinoamele se împart în carcinoame ale buzelor, mucoasei faciale, limbii, podelei gurii, palatului, faringelui și laringelui.

Carcinomul buzelor este cea mai frecventă tumoră din regiunea orofacială.

Bărbații sunt afectați mai des într-un raport de aproximativ 3-4 la 1 în comparație cu femeile.

Partea amigdaliană a amigdalelor palatine este cea mai frecventă regiune de origine în aproape jumătate din cazurile de tumori maligne orofaringiene. Alte cazuri includ palatul moale, rădăcina limbii, peretele posterior al faringelui și altele.

Majoritatea tumorilor cavității bucale nu sunt diagnosticate profesional decât în stadii avansate ale bolii, în ciuda regiunii de origine ușor accesibile. Supraviețuirea la cinci ani poate fi așteptată în peste 90% din cazurile în stadii incipiente și în aproximativ 30-50% din cazurile în stadii avansate.

Riscul de metastazare la nivelul ganglionilor limfatici depinde de localizarea exactă și de mărimea tumorii. Tumorile localizate în linia mediană a cavității bucale pot afecta ganglionii limfatici bilateral.

Principalele simptome ale cancerului bucal sunt durerea, scărpinarea, mirosul neplăcut și sângerarea din cavitatea bucală.

Carcinogeneza orală poate fi împărțită în endogenă și externă.

Factorii endogeni (interni) includ influențele genetice și ereditare, vârsta și sexul individului.

Factorii extrinseci (externi) constau în influențe externe, inclusiv stilul de viață și expunerea la mediul cotidian.

Cu toate acestea, etiologia unor cancere orale este încă necunoscută.

A fost investigată influența infecției HPV cu virusul papiloma uman, virusul Epstein-Barr, Helicobacter pylori, hepatita, drojdia Candida și alte tipuri de agenți patogeni.

Informații interesante pot fi găsite și în articole:

• despre HPV în articole
  • Care este prevenirea cancerului de col uterin? Factori de risc și simptome
  • Ce este conizația cervicală și cum se realizează?
• Mononucleoza: virusul Epstein-Barr EBV așa cum nu-l cunoaștem?
• Helicobacter pylori ca inamic insidios: Cum se transmite și cum se manifestă?

Studiile clinice indică faptul că două treimi din cazurile de cancer oral sunt cauzate de fumat și de utilizarea produselor din tutun (țigări, tutun de mestecat...).

Un factor de risc extern este consumul de alcool. Combinația dintre produsele din tutun și alcool crește foarte mult riscul de cancer oral.

S-a demonstrat că peste 80% dintre cancerele orofaringiene sunt afectate de fumat și alcool.

Alți factori citați sunt igiena și îngrijirea orală inadecvată, inflamația orală cronică, obiceiurile alimentare necorespunzătoare și factorii nutriționali.

Primele semne ale cancerului oral pot fi nespecifice și subtile, inclusiv decolorarea membranelor mucoase, respirația urât mirositoare, răni bucale care se vindecă greu, pierderea dinților, uscăciunea sau durerea.

Pe măsură ce tumora se mărește, apar sângerări din gură, o masă care se mărește în cavitatea bucală, zgârieturi și arsuri, dureri la nivelul maxilarului sau disconfort la înghițire. Sunt posibile, de asemenea, o ușoară mărire a maxilarului, a limbii sau o umflătură și o senzație de corp străin în gât.

Un simptom frecvent este durerea de urecheOtalgia fără constatări patologice evidente la nivelul urechii necesită o examinare detaliată a orofaringelui.

Este posibilă prezența unor pete albe sau roșii specifice în cavitatea bucală (palat, limbă, amigdale...).

Semnele clinice principale, dar tardive, includ disfagia și odinofagia - adică dificultăți de înghițire și de alimentație.

În cazul carcinomului rădăcinii limbii, există de obicei o mobilitate limitată a limbii manifestată prin afectarea pronunției.

În stadiile tardive, reducerea și afectarea aportului alimentar duce la pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate și cașexie (scădere în greutate datorată unei disproporții între aportul de energie și cheltuielile energetice).

Rezumat al simptomelor și manifestărilor:

• Răni cu vindecare deficitară în cavitatea bucală
• Ulcerații și noduli care nu se vindecă în cavitatea bucală
• Dinți slăbiți, pierderea dinților
• Sensibilitate slabă a limbii și a buzelor
• Respirație urât mirositoare neplăcută
• Pete albe sau roșii în cavitatea bucală
• Zgârieturi și arsuri în cavitatea bucală
• Dureri în gât
• Senzație de corp străin în gât
• Dificultate la înghițire
• Dureri la ureche
• Probleme cu pronunția
• Pierderea poftei de mâncare
• Pierderea greutății
• Slăbiciune fizică generală și oboseală

La început, se face o anamneză medicală completă a pacientului, cu accent pe istoricul familial. Medicul se va concentra pe stilul de viață al pacientului și pe consumul de alcool sau de fumat.

O examinare a cavității bucale și a orofaringelui prin vedere și palpare (rădăcina limbii, regiunea amigdaliană, palatul moale...) este esențială.

Prin examinare, medicul va constata o infiltrație tumorală neregulată, accidentată sau sângerândă la atingere. Suprafața tumorii este adesea acoperită de un strat de fibrină (proteine) care poate mima un exsudat purulent.

Medicul se uită, de asemenea, la mobilitatea, dimensiunea și localizarea ganglionilor limfatici cervicali.

Laringoscopia este o examinare în profunzime a cavității bucale, a faringelui și a laringelui prin aspirație cu ajutorul unui instrument optic flexibil special.

Ca parte a diagnosticului, se prelevează un tampon și se colectează o mostră de tumoră pentru examenul histologic de laborator. Examinarea microscopică a țesutului afectat este un aspect important al diagnosticului, deoarece determină alegerea și tipul de tratament adecvat.

Diagnosticul după evaluarea specimenului conține informații precise privind caracteristicile biologice, localizarea și stadiul de dezvoltare și extinderea tumorii orale.

Metodele imagistice de diagnosticare utilizate includ raze X, CT, RMN, PET sau ecografie. Se examinează în principal ganglionii cervicali, scheletul, maxilarul și cavitățile înconjurătoare și țesuturile moi.

Se alege scanarea CT pentru a exclude implicarea tumorii în schelet - maxilar și craniu. IRM este ales pentru a evalua structurile moi din jur. US este utilizat în principal pentru a evalua ganglionii limfatici cervicali.

Diagnosticul și tratamentul sunt ghidate de clasificarea TNM - gradul de răspândire a tumorii (T), clasificarea afectării ganglionilor limfatici (N) și prezența metastazelor (M).

Cancerul oral este împărțit în 4 stadii de bază în funcție de clasificarea TNM și de opțiunile de tratament.

Evoluția cancerului bucal este nespecifică în stadiile incipiente. Poate semăna cu alte probleme sau poate să nu fie caracterizat de nicio problemă. Simptomele mai pronunțate nu apar decât mai târziu. Pentru mai multe informații, consultați Simptomele.

Prevenirea cancerului oral

Factorii endogeni ai cancerului (vârsta, sexul, genetica, istoricul familial) sunt în afara controlului unei persoane.

Cu toate acestea, eliminarea factorilor de risc externi și o prevenire consecventă pot reduce semnificativ dezvoltarea carcinogenezei.

Un stil de viață sănătos, o dietă sănătoasă și echilibrată cu un conținut ridicat de proteine și vitaminele necesare sunt esențiale. Legumele rădăcinoase și verzi, fructele și, nu în ultimul rând, alimentele care conțin fibre sunt alegeri bune pentru prevenirea cancerului gastrointestinal.

Este necesară o mai mare sensibilizare a publicului cu privire la cancerul oral. Ar trebui subliniată legătura cu factorii de risc, cum ar fi consumul de alcool și tutun, igiena orală deficitară și inflamația cronică a cavității bucale.

Controalele preventive regulate la un medic generalist și la un dentist care examinează cavitatea bucală sunt importante în prevenție. Vizitele preventive la medic și la igienistul dentar pot ajuta la diagnosticarea precoce.

Rolul medicului stomatolog și al igienistului dentar este de a diagnostica/curăța placa microbiană și tartrul, care sunt adesea declanșatorii reacțiilor inflamatorii din cavitatea bucală.

Nu doar pacienții cu cancer, ci și persoanele sănătoase ar trebui să mențină o igienă orală adecvată și să prevină dezvoltarea micobiomului oral.

Luna aprilie este considerată Luna conștientizării și susținerii pacienților cu cancer oral, de gât și de cap. Mesajul organizației este monitorizarea și îngrijirea regulată a sănătății orale.

Zile și sărbători mondiale, internaționale și legate de sănătate