Ce este un accident vascular cerebral? Cunoașteți simptomele, riscurile și tratamentul?

În cazul accidentului vascular cerebral, există diverse simptome care sunt ușor de recunoscut. Bolile cerebrovasculare sunt a treia cea mai frecventă cauză de deces și invaliditate.

Depistarea precoce și tratamentul precoce sunt criteriile pentru un prognostic bun.

Accidentul vascular cerebral este cunoscut și sub alte denumiri, cum ar fi accident vascular cerebral brusc, infarct cerebral, ictus, apoplexie, accident vascular cerebral sau hemoragie cerebrală.

Accidentul vascular cerebral și accidentul vascular cerebral subit sunt cunoscute și sub denumirea profesională de boală cerebrovasculară.

Accidentul vascular cerebral este a treia cea mai frecventă cauză de deces și invaliditate în țările dezvoltate, după bolile de inimă și cancer.

Această boală reprezintă o problemă economică și socială chiar și în prezent, atunci când îngrijirea de specialitate este promptă și la un standard bun.

Accidentul vascular cerebral este definit ca fiind:

O boală cu debut brusc, cauzată de o pierdere focală a funcției cerebrale cu evoluție rapidă, ale cărei simptome persistă mai mult de 24 de ore sau care reprezintă cauza decesului, caz în care decesul s-a datorat unei cauze vasculare.

Creierul este un organ care are nevoie de oxigen și zahăr

Un aport constant de oxigen și zahăr este important pentru buna funcționare a creierului.

Glucoza (zahărul) este singura sursă de energie pentru celulele nervoase, iar creierul folosește aproximativ 115 g pe zi. Consumul este de aproximativ 5,5 mg la 100 de grame de țesut cerebral, ceea ce reprezintă 75 mg pe minut pentru întregul creier.

Consumul de oxigen este de aproximativ 3,8 ml la 100 de grame de țesut cerebral, adică 50 ml pe minut pentru întregul creier. Aceasta reprezintă aproximativ 15-20% din necesarul de oxigen pentru întregul organism. De aceea, este necesar un flux sanguin constant și suficient prin creier.

Aceasta reprezintă 50-60 ml de sânge la 100 de grame de țesut cerebral pe minut.

Experimental, s-a constatat că ischemia cerebrală, adică epuizarea completă a oxigenului în creier, apare după aproximativ 2-8 secunde. După 12 secunde, se produce pierderea cunoștinței, colapsul și pierderea cunoștinței. Activitatea electrică nu mai este prezentă pe EEG după 30-40 de secunde.

Leziuni ireversibile ale creierului apar după 3-4 minute. După 9 minute, supraviețuirea nu este posibilă din cauza ischemiei cerebrale complete.

Singura excepție este starea de hipotermie, când cererea de energie și de oxigen a creierului scade semnificativ.

Prin urmare, în cazul anemiei localizate, dar și în cazul anemiei totale sau parțiale, funcția sistemului nervos central este brusc afectată. Celulele cerebrale nu se mai divid în timpul vieții, ceea ce, în cazul anemiei prelungite, înseamnă leziuni ireversibile și, prin urmare, probleme neurologice permanente.

Există mai multe tipuri de accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral brusc este clasificat în funcție de mecanismul de apariție.

Acesta este împărțit în două tipuri de bază, ischemic și hemoragic. Cu toate acestea, simptomele celor două tipuri tind să fie similare. Modul în care se manifestă un accident vascular cerebral depinde de localizarea, amploarea și durata perturbării alimentării cu sânge a țesutului cerebral.

Accidentul vascular cerebral ischemic este cauzat de un cheag de sânge datorat unei tromboze, adică aterosclerozei arterelor cerebrale, sau de o embolie a unui tromb (cheag de sânge) liber din altă parte a corpului și blocarea acestuia de către sânge în arterele cerebrale. Aproximativ 80-83% din cazuri sunt accidente vasculare cerebrale ischemice.

Accidentul vascular cerebral hemoragic (sângerare) este cauzat în mare parte de tensiunea arterială ridicată sau de ruperea unui vas de sânge deteriorat, de exemplu la locul unui anevrism. Hemoragia intracerebrală apare în aproximativ 15% din cazuri.

Hemoragia subarahnoidă, care este o altă formă de episod hemoragic, este reprezentată în aproximativ 5% din totalul accidentelor vasculare cerebrale.

Tabelul enumeră principalele subdiviziuni ale accidentului vascular cerebral și unele dintre cauze

Cauza unui accident vascular cerebral este o întrerupere a circulației sângelui și a aportului de oxigen și nutrienți necesari creierului.

Accidentul vascular cerebral poate fi cauzat de două mecanisme. Cel mai frecvent este blocarea unui vas de sânge, o arteră cerebrală, iar a doua variantă este sângerarea. Consecința este apariția unor tulburări neurologice.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic este rezultatul unui blocaj parțial sau total al unui vas de sânge, în care țesutul cerebral nu este circulat corespunzător sau nu este deloc circulat. Perturbarea circulației cerebrale duce la apariția unor probleme neurologice, adică a unui deficit neurologic.

Intensitatea și tipul de simptome depind direct de localizarea, amploarea și durata totală a tulburării circulatorii.

Accidentul vascular cerebral se poate manifesta și sub forma unui atac ischemic tranzitoriu, cunoscut și sub numele de atac ischemic tranzitoriu, numit tranzitoriu deoarece problemele neurologice dispar complet în 24 de ore de la apariția simptomelor.

Aproximativ 1,9 milioane de neuroni sunt afectați în fiecare minut în porțiunea nevindecată.

În trecut, se mai folosea și termenul de deficit neurologic ischemic reversibil (ale cărui simptome se rezolvă în 7 zile). În prezent, acest termen nu se mai folosește, ci doar a fost înlocuit cu cel de atac ischemic tranzitoriu.

Forma severă este deficitul neurologic permanent, adică infarctul cerebral.

Aproximativ 1/3 dintre persoanele afectate de un accident vascular cerebral ischemic mor în decurs de un an.

Ischemia cerebrală este denumirea dată unei deficiențe locale de sânge și de nutrienți. Această deficiență are ca rezultat un prejudiciu neurologic temporar sau permanent.

Infarctul cerebral este cel mai frecvent cauzat de aterotromboza vaselor mari (40-60%), urmată de cauze cardioembolice (20-30%), ictus lacunar (15-20%) și alte cauze sau cauze nedetectate.

Un alt mod de împărțire a AVC ischemic în funcție de factorul declanșator este următorul:

1. Boala arterelor mari, de exemplu, din cauza aterosclerozei arterelor cerebrale mari. Peretele vasului este afectat de ateroscleroză, ceea ce împiedică circulația sângelui.
2. Cardioembolizare, în cazul bolilor de inimă și embolizare la nivelul arterelor cerebrale (fibrilație atrială, infarct miocardic, înlocuirea valvei, endocardită).
3. Boala arterelor mici, afectarea ulterioară a arterelor mici, infarcte lacunare de mică extensie, cu dimensiuni de până la 1-1,5 cm, de exemplu și din cauza hipertensiunii arteriale netratate
4. Alte cauze, cum ar fi vasculita, vasculopatia, angiopatia, boli genetice

Accident vascular cerebral sau, de asemenea, ictus = apoplexie = accident vascular cerebral.

Accident vascular cerebral hemoragic

Această formă de accident vascular cerebral rezultă în urma unei hemoragii.

Hemoragia cerebrală are ca rezultat afectarea creierului în două moduri. Primul este opresiunea țesutului înconjurător prin scurgerea de sânge din vasul de sânge rupt. Al doilea este afectarea circulației sanguine în zona creierului, adică o oxigenare și un aport nutritiv inadecvat.

Există două tipuri de accident vascular cerebral hemoragic.

Hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Acest grup exclude sângerările în craniu rezultate în urma unui traumatism. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt asociate cu rate mai mari de leziuni cerebrale și mortalitate decât accidentele vasculare cerebrale ischemice.

Aproximativ două treimi dintre persoanele afectate mor în decurs de un an după un accident vascular cerebral hemoragic.

Primul tip este hemoragia intracerebrală, adică hemoragia în țesutul cerebral (parenchimul), care apare la o rată mai mică decât accidentul vascular cerebral ischemic, în aproximativ 15 % din cazuri.

Cu toate acestea, are cel mai grav impact devastator. Se raportează că aproximativ jumătate dintre cei afectați mor în decurs de un an. Jumătate dintre cei care supraviețuiesc au un handicap neurologic sever și doar 20 % sunt autosuficienți.

Al doilea tip de hemoragie este hemoragia subarahnoidiană. Aceasta apare în aproximativ 5 % din cazurile de accident vascular cerebral. În acest caz, hemoragia este localizată între arahnoidee și pia mater (meninge), în căile liquorale. Se datorează în mare parte rupturii unui anevrism vascular, până la 85 %.

Citiți și: "Hemoragia de sânge".

Hemoragia subarahnoidiană se caracterizează printr-o rată ridicată a mortalității în timpul apariției sale (5-10% din cazuri). Hemoragia subarahnoidiană apare fără o cauză evidentă sau după un eveniment stresant, care poate fi un efort fizic sau chiar o supărare. De asemenea, poate apărea după tuse, strănut sau după scaun.

Tabelul prezintă cele mai frecvente cauze ale accidentului vascular cerebral

Factori de risc care influențează apariția accidentului vascular cerebral

Există factori de risc care influențează direct sau indirect dezvoltarea bolii cerebrovasculare. Aceștia sunt fie influenți, fie neinfluenți.

Un mic grup de factori de risc necontrolabili sunt:

• vârsta - riscul crește odată cu înaintarea în vârstă (peste 65 de ani)
• sexul - bărbații au o predispoziție mai mare de a dezvolta un accident vascular cerebral
• diferențele de rasă și geografice - incidență mai mare la japonezi, suedezi sau finlandezi
• ereditatea

Factori de risc influențabili:

• hipertensiune arterială
• ateroscleroza și tulburările metabolismului lipidic
• obezitate
• boli cardiovasculare, tulburări de ritm cardiac (fibrilație atrială), defecte valvulare (înlocuire valvulară), endocardită
• diabet zaharat (diabet), hiperglicemie (glicemie ridicată)
• coagulopatie (problemă cu coagularea sângelui), tratament anticoagulant
• fumat
• alcoolism
• sindromul de apnee în somn
• boli autoimune

Simptomele accidentului vascular cerebral sunt rezultatul unei perturbări a circulației sângelui, adică o întrerupere a funcției nervoase. Problemele neurologice apar atât în formă ischemică, cât și hemoragică. Acestea sunt similare și pot avea o evoluție diferită.

Simptomele în cazul episoadelor hemoragice se instalează de obicei foarte repede și adesea de la o stare de sănătate completă.

În cazul accidentelor hemoragice, tulburările de conștiință, pierderea cunoștinței sau simptomele epilepsiei sunt mai frecvente. Cu toate acestea, debutul brusc al durerilor de cap în câteva secunde este, de asemenea, frecvent. Semnele de alarmă sunt prima durere de cap din viață sau debutul brusc al altor afecțiuni neurologice, tot pentru prima dată în viață.

În unele cazuri, pe de altă parte, dificultățile pot fi mai puțin intense. Prin urmare, nu este posibil să se stabilească fără echivoc dacă episodul este ischemic sau hemoragic. Diagnosticul exact se pune în urma unui examen neurologic de specialitate și a unei tomografii computerizate.

În cazul accidentului vascular cerebral poate apărea orice afecțiune neurologică. Iar modul în care se manifestă depinde de localizare, de amploare și, nu în ultimul rând, de durată. Neurologul determină localizarea în funcție de simptome și de zona de captare a arterei (vasului de sânge) individuale.

Simptomele depind, de asemenea, de partea din vasul de sânge în care a apărut problema.

Exemplu de distribuție a accidentului vascular cerebral atunci când sunt afectate artere individuale:

• a. oftalmice - provoacă orbire
• a. cerebri media - adesea embolic, cauzând afectarea mobilității sau a vorbirii
• a. cerebri anterior - afectarea vorbirii, afectarea mobilității
• a. cerebri posterior - afectarea percepției spațiale, tulburări de vedere
• a. basilaris - pericol extrem pentru viață, tulburări de conștiență, comă
• a. carotis interna - tulburări de vedere
• a. carotis communis

Probabil că cele mai cunoscute simptome sunt afectarea mobilității sau a vorbirii. Anatomia sistemului nervos este dispusă astfel încât emisferele să se intersecteze. O problemă în jumătatea stângă a creierului (emisfera stângă) se va manifesta ca o dificultate în ceea ce privește mobilitatea membrului drept.

Membrul poate deveni paralizat. Nu-l poți simți, nu-l poți mișca. Am văzut această senzație, de exemplu, când îți pui brațul în jos pentru o perioadă lungă de timp în somn.

Paralizia poate fi parțială, ca o slăbire. Persoana își poate mișca membrul superior, dar nu poate ține un pahar în mână sau nu-l poate apuca deloc. Forța celuilalt membru se menține la un nivel normal.

Nu poate mișca un membru inferior. Nu se poate ține pe picioare și cade sau își trage un picior în spate când merge. Nu poate simți o parte a feței, buzele (ca în cazul dentistului după injectarea unui medicament amorțitor - anestezic local).

Mușchii faciali pot deveni, de asemenea, paralizați, ceea ce se manifestă prin căderea colțurilor gurii.

Vorbirea este similară, cu simptome diferite în funcție de locul de afectare. Un exemplu este disartria, în care o persoană are probleme de articulare și pronunță greșit anumite litere, cum ar fi "r".

În cazul afaziei, persoana poate înțelege ce spuneți, dar nu vă poate răspunde. Ea doar bolborosește și nu poate pronunța cuvintele. Producția vorbirii este afectată. Se mai numește și afazie expresivă. Un alt tip este afazia senzorială, care este o tulburare de înțelegere a vorbirii.

Persoana nu înțelege deloc, dar capacitatea de a forma cuvinte este păstrată.

Există, de asemenea, afazie amnestică (anomică), care se caracterizează prin incapacitatea de a-și aminti un concept, dar persoana îl poate descrie într-un mod diferit. Există, de asemenea, afazie globală (totală), în care persoana nu poate comunica. Este vorba de o pierdere completă a abilităților de comunicare.

În cazul unui accident vascular cerebral, pot exista simptome precum:

• dureri de cap
• amețeli
• dificultăți în menținerea echilibrului, coordonarea mișcărilor
• senzație de greață sau vărsături
• sensibilitate crescută la lumină și la zgomot
• tulburări de vedere (orbire, daltonism, pierderea câmpului vizual, vedere dublă)
• tulburări de vorbire (disartrie, afazie etc.)
• tulburări de înghițire
• fluierături în urechi sau alte sunete (tinitus)
• tulburări senzoriale, furnicături ale unor părți ale corpului
• tulburări de mobilitate
  • pareză - paralizie parțială, slăbirea unui membru
  • plegia - paralizie completă
  • unui singur membru (monopareză)
  • jumătate din corp (hemipareză/hemiplegie)
• tulburări de conștiință
  • pierderea pe termen scurt a cunoștinței, adică colapsul
  • tulburare calitativă a conștiinței (dezorientare, demență, confuzie, agresivitate, agitație psihomotorie)
  • tulburare cantitativă a conștiinței (somnolență, somnolență, sopor până la comă)
• convulsii ale corpului, ca în cazul unei crize epileptice

Chiar și o persoană fără pregătire medicală poate evalua starea de conștiență sau respirația. Bineînțeles, prezența stresului în situații grave este firească. În contextul accidentului vascular cerebral, recunoașterea precoce a dificultății este importantă. Are un impact primar asupra sănătății sau vieții persoanei, diagnosticarea și tratamentul precoce.

Este important să recunoaștem:

• o pierdere bruscă a capacității de a mișca membrele sau o slăbiciune vizibilă în care persoana nu poate mișca o parte a corpului
• mersul afectat, trăgând un membru în spatele celuilalt
• senzație afectată, amorțeală sau furnicături în jumătate din corp, față
• debut brusc de dezorientare, confuzie, agresivitate
• tulburări de vorbire
• tulburări de vedere, vedere dublă
• debut brusc de amețeală, pierderea echilibrului și a coordonării mișcărilor, cădere
• dureri de cap intense, mai ales dacă apar pentru prima dată în viață, fără o cauză cunoscută sau după un efort fizic
• colaps și tulburări de conștiință

În acest caz, trebuie administrat primul ajutor și trebuie apelat serviciul medical de urgență. La efectuarea apelului, operatorul serviciului medical de urgență evaluează necesitatea și urgența trimiterii unei ambulanțe.

Întrebări ale operatorului serviciilor medicale de urgență care sunt importante și la care trebuie să se răspundă:

• adresa, locația exactă a incidentului, descrierea orientativă
• numele, deosebit de important pentru o adresă dintr-o clădire rezidențială
• vârsta
• starea de conștiență, reacționează, vorbește, doar privește, se uită într-un singur loc?
• respiră sau nu respiră, respiră repede, gâfâie, mormăie, fluieră?
• reacționează în mod adecvat, orientat, dezorientat?
• vorbirea este afectată, nu înțelege, nu vorbește, bâlbâie?
• își mișcă membrele, îndeplinește o sarcină simplă?
• ce face acum, în ce poziție se află?
• are dureri, unde are dureri?
• are dureri de cap, durerea de cap este de lungă durată sau este pentru prima dată?
• de cât timp durează dificultatea?
• este tratat pentru diabet, își injectează insulină?
• A avut spasme ale corpului?
• nu este el posttraumatic?
• a avut în trecut un accident vascular cerebral?
• alte boli de lungă durată

Simptomele accidentului vascular cerebral sunt bine recunoscute. Este important să se observe starea de conștiență, contactul vizual, vorbirea, mobilitatea, senzația și forța musculară. Durerile de cap, amețelile și vărsăturile asociate pot conduce la suspiciunea unui accident vascular cerebral.

Ce fel de accident vascular cerebral este nu este important în domeniu. Principalul lucru este să se observe dificultatea din timp și să se ducă rapid persoana afectată la un specialist. Cât timp durează dificultatea are un impact asupra rezultatului tratamentului.

În cazul unui accident vascular cerebral ischemic, fereastra terapeutică și cel mai bun rezultat este în termen de 3 ore de la apariția primei dificultăți.

Anamneza și tabloul clinic, valorile funcțiilor fiziologice, cum ar fi tensiunea arterială, pulsul, sunt importante. La un pacient diabetic, este important să se măsoare glicemia pentru ca accidentul vascular cerebral să nu fie confundat cu o hipoglicemie. Trebuie să urmeze transportul la unitatea medicală de destinație. Acolo se efectuează o tomografie computerizată și un examen neurologic.

Alte metode de diagnosticare includ RMN (imagistica prin rezonanță magnetică) și ecografia. Accidentul vascular cerebral poate avea o origine cardiacă și, prin urmare, se efectuează examinări ECG, ECHO, Holter. În special, se efectuează ECG Holter pentru a diagnostica o tulburare de ritm(fibrilație atrială) sau Holter de presiune în cazul hipertensiunii arteriale, care este deosebit de evidentă noaptea (așa-numitul pacient de tip non-dipper). Aceasta prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic și infarct miocardic, în special dacă se detectează o tulburare de ritm cardiac.

Se fac, de asemenea, analize de sânge de laborator. În cazul problemelor neurologice, este important să se diferențieze alte diagnostice, cum ar fi hipoglicemia și deshidratarea (în special în cazul copiilor mici și al persoanelor în vârstă).

În majoritatea cazurilor, debutul bolii este acut (rapid). În cazul accidentului vascular cerebral hemoragic, poate fi un debut brusc al dificultăților. O persoană se plânge de dureri de cap intense, amețeli, senzație de greață sau vărsături.

În același timp, aceste dificultăți pot apărea de la o sănătate completă și fără o cauză cunoscută.

Se poate întâmpla imediat după un efort fizic, după o supărare, după toaletă (scaun) sau după un raport sexual. Uneori, însă, chiar și în repaus.

În cazul episoadelor de sângerare, este frecventă pierderea pe termen scurt a cunoștinței, colapsul. Dar și alterarea stării de conștiență, somnolența, incapacitatea de a trezi o persoană atunci când este adresată durerii sau coma.

Simptomele unui accident vascular cerebral includ dezorientare bruscă, confuzie, agresivitate sau neliniște psihomotorie. În funcție de amploare, desigur, evoluția poate fi mai ușoară și dificultățile se dezvoltă pe o perioadă ceva mai lungă de timp.

În cazul ischemiei (hipoxemiei), există, de asemenea, o apariție bruscă a unor simptome precum slăbiciune musculară, paralizie sau tulburări de vorbire.

Bolnavii pot descrie amorțeala unei părți a corpului sau doar a unei jumătăți a feței, a buzelor. În cazul paraliziei mușchilor mimici, doar un colț al gurii se lasă să cadă. Sau există tulburări vizuale bruște, vedere dublă sau pierderea câmpului vizual.

Căderea într-o parte și incapacitatea de a merge sunt vizibile la persoanele care nu au avut o problemă de mobilitate.

Sfat: Întrebările importante și semnele de avertizare pentru durerile de cap sunt descrise într-un articol din revista Headache in Pregnancy.

Varietatea simptomelor și evoluția bolii nu pot fi rezumate într-un singur exemplu tipizat. Prin urmare, orice dificultate neurologică nu poate fi neglijată.

Se recomandă examinarea imediată atunci când acestea apar, mai ales în cazul apariției rapide a unor dificultăți care nu au mai apărut niciodată în viața persoanei.

Odporúčame:

Certifikovaný, overený a bezpečný výživový doplnok na prírodnej báze. Je účinne nápomocný pacientom po ischemickej, alebo hemoragickej cievnej mozgovej príhode a po traumatickom poranení mozgu k opätovnému dosiahnutiu nezávislosti v každodennom živote. Obsahuje vyvážený komplex synergicky pôsobiacich zložiek, ktoré priaznivo podporujú rehabilitačný proces.

Na základe schválenia Európskej komisie č. 1924/2006 o výživových a zdravotných tvrdeniach, konkrétne zložky produktu Cerebrinol®:

• prispievajú k adaptogénnej aktivite,
• normalizujú činnosť nervového systému,
• prispievajú k normálnej funkcii krvného systému,
• zabezpečujú transport kyslíka,
• prispievajú k normálnej činnosti cievnej sústavy
• inhibitujú tvorbu tukového tkaniva.

Cerebrinol® je schválený a registrovaný Úradom verejného zdravotníctva SR a preverený nezávislým akreditovaným laboratóriom. Komplexnosť jeho zloženia a s ňou súvisiace najširšie spektrum synergických účinkov prispievajú k obnove nezávislosti v aktivitách každodenného života.

Zobraziť podrobnosti o produkte - TU

Text ODPORÚČAME bol dodaný reklamným klientom, nejde o autorský text Zdravoteka.sk. Za text zodpovedá klient.