Tratamentul constipației: medicamente, laxative, dietă - dietă, lichide
În cazul în care există sânge în scaun, constipație prelungită, durere sau simptome neobișnuite, este necesar să solicitați ajutor profesional de la un medic.
Baza tratamentului constipației este determinarea corectă a cauzei apariției acesteia. Cu toate acestea, tratamentul constipației cronice aparține întotdeauna mâinilor unui medic. Terapia constă în determinarea și eliminarea cauzei apariției acesteia.
Terapia conservatoare pentru constipație include o schimbare a obiceiurilor alimentare, a stilului de viață, creșterea aportului de fibre, un aport suficient de lichide și o activitate fizică sporită în timpul zilei.
Dacă în tractul intestinal al unui individ predomină spasticitatea, se recomandă fibrele hidrosolubile. În schimb, dacă predomină hipotonia intestinală, sunt indicate fibrele insolubile în apă.
Tratamentul de susținere constă în utilizarea de prebiotice și probiotice pentru a promova sănătatea digestivă, digestia și peristaltismul intestinal.
Farmacoterapia obstipației include prokineticele pentru a îmbunătăți trecerea prin tractul gastrointestinal și pentru a ameliora crampele prezente. Spasmoliticele sunt indicate, mai ales în forma spastică de obstipație.
Pe termen scurt, pot fi indicate laxative cu diferite mecanisme de acțiune (osmotice, iritante, umflătoare...).
- Laxativele osmotice rețin apa în tractul intestinal și determină scaune apoase.
- Laxativele iritante acționează prin iritarea directă a terminațiilor nervoase ale peretelui tractului intestinal.
- Laxativele umflătoare se umflă simultan cu aportul de lichide în intestin. Ele se umflă și stimulează peristaltismul prin întinderea peretelui intestinal.
În tratamentul medical, tipul de laxativ și utilizarea acestuia trebuie recomandate individual de către medic, mai ales din cauza riscului posibil de complicații ulterioare.
Tratamentul chirurgical este ultima soluție. Este necesar în cazul inevitabil al obstrucției mecanice a tractului intestinal. Este ales și la pacienții la care nu există nicio perspectivă de ameliorare cu tratamentul conservator și farmacologic.
Acesta include, de exemplu, analplastia sau colostomia (diversiune colonică).