- efsa.europa.eu - Valori dietetice de referință pentru potasiu
- healthline.com - Ce face potasiul pentru corpul tău? O analiză detaliată, Ryan Raman
- netmeds.com - Potasiu: funcții, surse alimentare, deficiență și toxicitate
- health.harward.edu - Importanța potasiului
- ods.od.nih.gov - Potasiu
- ncbi.nlm.nih.gov - Aportul de potasiu, biodisponibilitatea, hipertensiunea arterială și controlul glucozei, Michael Stone, Lisa Martyn, Connie M. Weaver + mdpi.com
- internimedicina.cz - Hipokaliemia, doc. MUDr. Romana Ryšavá, CSc, Departamentul de Nefrologie, Facultatea 1 de Medicină, Universitatea Charles din Praga
Ce trebuie să știți despre efectele potasiului? Modificările de nivel sunt periculoase?
Tot ce trebuie să știți despre efectele potasiului. Pot fi periculoase modificările nivelului de potasiu?
Conținutul articolului
Potasiul (latină: kalium) este al treilea cel mai abundent mineral din corpul uman. Deoarece formează ioni K+ încărcați pozitiv atunci când este dizolvat în apă, este clasificat ca electrolit.
Electroliții au capacitatea de a conduce un curent electric, iar corpul nostru folosește această "electricitate" pentru a controla diverse procese biologice. Prin urmare, nivelurile scăzute sau ridicate de potasiu pot afecta semnificativ un număr mare de funcții corporale.
Cum ne afectează potasiul organismul?
Când ar trebui să ne creștem aportul de potasiu?
Există riscuri pentru sănătate asociate cu potasiul?
În ce procese ale corpului nostru este potasiul un jucător important?
Descoperitorul potasiului a fost Humphry Davy în 1807.
1. Transmiterea semnalelor între celulele nervoase (comunicare intercelulară)
Sistemul nervos transmite informații între creierul nostru și restul corpului sub formă de impulsuri nervoase.
Impulsurile nervoase sunt generate de mișcarea ionilor de sodiu în celule și de mișcarea ionilor de potasiu în afara celulelor.
Această mișcare a ionilor modifică tensiunea din celulă și activează impulsul nervos. Acesta, la rândul său, ajută la reglarea altor procese din organism.
2. Reglarea activității musculare și cardiace
Reglarea activității musculare se face, de asemenea, prin potasiu și implicarea acestuia în generarea impulsurilor nervoase.
Nivelurile alterate de potasiu pot afecta transmiterea semnalelor în sistemul nervos, slăbind astfel contracțiile musculare.
Potasiul este, de asemenea, important pentru menținerea unui ritm cardiac regulat. Nivelurile alterate ale acestui mineral pot duce, în unele cazuri, la ritmuri cardiace neregulate.
3. Reglarea echilibrului de lichide și a tensiunii arteriale
În corpul nostru, 40% din apă se găsește în ceea ce se numește lichid intracelular. Restul este extracelular (în afara celulelor), de exemplu în sânge și în lichidul spinal.
Potasiul este principalul electrolit care influențează cantitatea de apă din interiorul celulelor. El ajută la menținerea echilibrului dintre retenția și excreția de apă din organism, în cooperare cu un alt electrolit, sodiul.
Nivelurile ridicate de sodiu pot favoriza o creștere a tensiunii arteriale, în special la persoanele care au deja tensiune arterială ridicată. O dietă bogată în potasiu poate, prin urmare, să reducă tensiunea arterială, ajutând organismul să elimine excesul de sodiu.
4. Reglarea excreției de calciu
Potasiul poate ajuta, de asemenea, la prevenirea osteoporozei sau a pietrelor la rinichi. Acest lucru se face prin mecanismul de reducere a concentrației de calciu în urină și a excreției acestuia din organism.
Pietrele la rinichi sunt un agregat de material în care calciul este foarte bine reprezentat. Limitarea prezenței acestuia în urină este deci un avantaj.
Reducerea simultană a excreției urinare de calciu poate fi, de asemenea, benefică în osteoporoză, care este adesea asociată cu niveluri scăzute de calciu în organism.
5. Digestia și echilibrul acido-bazic
Potasiul favorizează eliberarea salivei și a acizilor din stomac, ajutând astfel la digestia alimentelor. Este, de asemenea, esențial pentru absorbția proteinelor, a carbohidraților și pentru menținerea echilibrului acido-bazic.
De cât potasiu are nevoie organismul nostru?
Mai mult de 90% din potasiu este absorbit din alimente în intestinul subțire prin difuzie pasivă. Acesta este excretat din organism în principal prin urină, cu cantități mai mici în fecale și transpirație.
Până la epuizarea rezervelor de potasiu din organism, excreția prin rinichi crește odată cu creșterea aportului.
Cantitatea totală de potasiu din organismul unui adult este de aproximativ 45 mmol/kg greutate corporală (1 mmol = 39,1 mg potasiu).
Concentrația normală de potasiu în sânge variază între 3,6 și 5,0 mmol/l.
Tabelul de mai jos prezintă aportul zilnic recomandat de potasiu pentru o persoană sănătoasă
Vârsta | Bărbați | Femei |
0-6 luni | 400 mg | 400 mg |
7-12 luni | 860 mg | 860 mg |
1-3 ani | 2000 mg | 2000 mg |
4-8 ani | 2300 mg | 2300 mg |
9-13 ani | 2500 mg | 2300 mg |
14-18 ani | 3000 mg | 2300 mg |
19 ani și peste | 3400 mg | 2600 mg |
Sarcina | 2900 mg | |
Alăptare | 2800 mg |
Aproximativ 80% din cantitatea totală de potasiu din organism este stocată în celulele musculare. Restul de 20% se găsește în ficat, în țesutul osos și în globulele roșii.
Surse alimentare
O dietă sănătoasă și echilibrată asigură organismului nostru o cantitate suficientă de potasiu. Nu este stabilit aportul maxim posibil de potasiu din alimente la persoanele sănătoase.
Formele de potasiu care se găsesc în alimente sunt în principal fosfatul de potasiu, sulfatul de potasiu și citratul de potasiu.
Tabelul următor enumeră o selecție de alimente bogate în potasiu
Tipul de aliment (100 g) | Cantitatea de potasiu (mg) | Tipul de aliment (100 g) | Cantitate de potasiu (mg) |
Ciuperci uscate | 2969 | Avocado | 485 |
Caisă uscată | 1162 | Spanac | 466 |
Fistic, nesărat | 1025 | Banane | 388 |
Linte, gătită | 937 | Somon, file cu piele | 363 |
Mac | 832 | Kiwi | 316 |
Stafide uscate | 825 | Morcovi, cruzi | 287 |
Năut, fiert | 800 | Roșii, proaspete | 280 |
Pudră de cacao | 712 | Varză, albă, crudă | 263 |
Migdale cu coajă | 700 | Grapefruit | 234 |
Fasole albă, gătită | 640 | Zmeură (necongelată) | 224 |
Floarea-soarelui, fără coajă | 603 | Portocale | 197 |
Cartofi albi, coapte (fără coajă) | 544 |
Cine riscă să sufere de deficiență de potasiu?
Deficitul de potasiu, sau hipokaliemia, poate duce la o serie de probleme de sănătate. Cu toate acestea, nu este obișnuit ca o persoană sănătoasă, cu obiceiuri alimentare bune, să sufere de această deficiență.
Scăderea nivelului de potasiu din organism apare în principal atunci când pierderile de potasiu sunt crescute.
Acest lucru poate apărea la persoanele care suferă de ex:
- diaree
- boli inflamatorii intestinale (de exemplu, colită ulcerativă, boala Crohn)
- vărsături intense
- transpirație excesivă
- deficiență de magneziu (hipomagneziemie)
- deficiență de acid folic
- anumite boli endocrinologice, de exemplu, hiperaldosteronism
- boală cronică de rinichi
- utilizarea anumitor medicamente, în special laxative, glucocorticoizi și anumite tipuri de diuretice
- alcoolism
- înfometare și regim alimentar necorespunzător
Manifestări clinice ale deficitului de potasiu
Manifestări ale hipokaliemiei ușoare:
- Constipație, flatulență
- Oboseală, stare de rău
- Slăbiciune musculară, crampe la nivelul membrelor
- Greață
Manifestări ale hipokaliemiei severe - nivel sanguin sub 2,5 mmol/l:
- Producție mare de urină foarte diluată (poliurie)
- Paralizie musculară, respirație îngreunată
- Aritmii cardiace, palpitații, tensiune arterială ridicată (hipertensiune)
- Intoleranță la glucoză
- Confuzie
Formele ușoare de hipokaliemie pot fi ușor de gestionat prin creșterea consumului de alimente bogate în potasiu.
Cu toate acestea, hipopotasemia severă este o afecțiune care pune în pericol viața pacientului, în care este necesară o monitorizare atentă a acestuia și suplimentarea potasiului cu preparate adecvate. Totodată, trebuie identificată și tratată cauza hipopotasemiei.
Hipokaliemia reprezintă un nivel de potasiu în sânge mai mic de 3,5 mmol/l.
Poate exista prea mult potasiu în organism?
Aportul de potasiu în exces față de nevoile organismului nu cauzează, de obicei, nicio problemă.
Cu toate acestea, poate apărea o problemă dacă rinichii nu excretă excesul de potasiu din diverse motive. O astfel de afecțiune poate duce la hiperkaliemie (un nivel de potasiu în sânge de peste 5,0 mmol/l).
Hiperkaliemia ușoară este, de obicei, asimptomatică.
În cazul hiperkaliemiei severe, unele simptome sunt similare cu hipokaliemia.
Aceasta este o afecțiune care pune în pericol viața și necesită asistență medicală.
Manifestări clinice ale hiperkaliemiei severe - nivel sanguin peste 7,0mmol/l:
- Palpitații cardiace, palpitații, aritmii cardiace, tensiune arterială foarte scăzută (hipotensiune).
- Senzație de arsură și furnicături la nivelul extremităților.
- Paralizie musculară, dificultăți de respirație
Terapia hiperkaliemiei severe și acute constă în stabilizarea funcției cardiace și a respirației.
De asemenea, este importantă eliminarea potasiului din organism, de exemplu cu diuretice, preparate speciale de calciu și, în cazurile severe, hemodializă. De asemenea, se caută cauza care stă la baza acestei hiperpotasemialgii și apoi se tratează în mod corespunzător.
Este puțin probabil ca o persoană sănătoasă să poată lua un supradozaj de potasiu alimentar. Cu toate acestea, poate apărea prin utilizarea excesivă și incorectă a suplimentelor de potasiu.
Hiperkaliemia este definită ca un nivel de potasiu în sânge mai mare de 5,6 mmol/l.
Pentru cine este periculos un nivel ridicat de potasiu?
Printre persoanele care prezintă riscul de hiperkaliemie în cazul unui aport crescut de potasiu se numără cele care suferă de:
- boală cronică de rinichi
- diabet de tip I
- insuficiență cardiacă congestivă
- boală hepatică
- insuficiență suprarenală (insuficiență suprarenală, boala Addison)
Hiperkaliemia reprezintă, de asemenea, un risc pentru persoanele care iau anumite grupuri de medicamente:
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) (de exemplu, substanța activă captopril, enalapril)
- blocante ale receptorilor de angiotensină (de exemplu, losartan, candesartan)
- diuretice care economisesc potasiul (de exemplu, spironolactonă, eplerenonă)
Utilizarea spontană a suplimentelor alimentare care conțin potasiu nu este recomandată în aceste cazuri, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră vă recomandă altfel.
Pentru a evita riscul de hiperkaliemie, medicul poate sfătui pacientul să urmeze o dietă cu restricție de potasiu.
Gătitul reduce conținutul de potasiu al legumelor și fructelor cu 50 %.
Când să luați suplimente de potasiu?
Potasiul este adesea prezent sub formă de clorură de potasiu în suplimentele alimentare disponibile fără prescripție medicală. Cu toate acestea, sunt utilizate și multe alte forme - citrat, fosfat, aspartat, bicarbonat și gluconat de potasiu.
Aceste suplimente nu conțin, de obicei, mai mult de 100 mg de potasiu elementar pe doză. Acestea ar trebui evitate de orice persoană care riscă să dezvolte hiperkaliemie.
Sport și crampe musculare
Suplimentele de potasiu ar trebui luate dacă sunteți un atlet sănătos și activ și aveți crampe musculare. O formă efervescentă de potasiu și magneziu sau o băutură ionică poate fi un ajutor acut și punctual.
Astfel de preparate conțin și alte ingrediente pierdute prin efort fizic excesiv și transpirație, cum ar fi sodiul.
Cu toate acestea, o dietă variată și echilibrată este recomandată în special ca o prevenire împotriva crampelor musculare. În același timp, este important să nu neglijați întinderile și recuperarea de calitate.
În cazul în care crampele musculare reapar și măsurile de regim nu au ajutat, utilizarea regulată a unei combinații de potasiu, magneziu și piridoxină (vitamina B6), așa cum recomandă un farmacist sau un medic, este o opțiune.
Diaree intensă sau vărsături
Reaprovizionarea potasiului, precum și a altor electroliți, este necesară și în caz de diaree sau vărsături intense. Din cauza dificultății de a mânca, este recomandabilă administrarea așa-numitelor soluții de rehidratare în aceste condiții.
Dieta cu restricție de sodiu
Dacă suferiți de hipertensiune arterială, probabil că ați fost sfătuit să urmați o dietă cu restricție de sodiu. În acest caz, este posibil să folosiți și înlocuitori de sare de masă.
Aceștia conțin clorură de potasiu în loc de clorură de sodiu. Totuși, consultați medicul sau farmacistul înainte de a-i folosi.