Anxietate: simptome de anxietate cronică, atacuri de panică? Cum să scapi de ele?

Ce este anxietatea sau tulburarea de anxietate? Ce tipuri, cauze și simptome are? Cum să scapi de ea?

Anxietatea este o stare emoțională care se manifestă prin simptome mentale și fizice nedorite. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 20-25% din populație experimentează sentimente de anxietate pe parcursul vieții lor.

În articol puteți afla care este diferența dintre anxietatea normală și anxietatea morbidă, tipurile de anxietate, cauzele, diagnosticul, tratamentul, meditația și multe alte informații interesante.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o stare emoțională neplăcută asociată cu o stare mentală negativă și adesea fizică. Intensitatea anxietății variază și depinde în principal de cauza acesteia. Poate varia de la o stare de ușoară agitație interioară, îngrijorare până la o stare de panică anxioasă.

Anxietatea exprimă în principal un sentiment de teamă și de aprehensiune.

Tulburările de anxietate sunt din ce în ce mai des diagnosticate și afectează din ce în ce mai mult viața oamenilor obișnuiți. Incidența lor crescută se datorează în principal presiunii emoționale severe și stresului frecvent din viața de zi cu zi.

Frica obișnuită este doar o reacție emoțională la situația curentă, dar tulburările de anxietate iau o formă psihologică și fizică puternică.

Se caracterizează prin oboseală, dureri de cap, senzație de apăsare în piept, senzație de strângere a stomacului sau greață, printre alte simptome. Formele mai severe de anxietate pot include amețeli sau halucinații audiovizuale.

Anxietatea este o expresie emoțională asemănătoare fricii, asociată cu evenimente și situații potențiale iminente. Anxietatea cuprinde atât sfera emoțională, cât și cea fizică a simptomelor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 20-25% din populație se confruntă cu o anumită formă de anxietate la un moment dat în viață. Anxietatea este experimentată în principal în timpul adolescenței și între 20 și 30 de ani. De asemenea, ea poate apărea în copilărie, la bătrânețe sau în timpul sarcinii.

Tulburările de anxietate sunt experimentate în principal în contextul unor situații negative și potențial negative. Tulburările de anxietate pot fi asociate cu o boală organică fizică sau ca parte a unei boli psihologice(depresie, tulburare bipolară, dependență etc.).

Anxietate normală sau anxietate morbidă?

Diferența fundamentală dintre anxietatea "normală" și anxietatea morbidă constă în intensitate, cantitate, manifestări și cauză.

Anxietatea obișnuită și sentimentul de teamă durează o perioadă scurtă de timp. Este cauzată de anumite momente și situații din viața reală de care ne temem în mod natural. Este o stare temporară care va trece în scurt timp.

Cu toate acestea, anxietatea morbidă este cronică. Sentimentele negative se repetă și revin.

Sentimentele de teamă și de îngrijorare sunt adesea iraționale, apărând fără o cauză obiectivă. Reacția la stimuli negativi reali este, de asemenea, hipersensibilă.

Anxietatea morbidă interferează adesea cu viața de zi cu zi. Ea provoacă disconfort interior și neliniște.

Tulburările de anxietate pot fi atât de intense încât perturbă viața de familie, socială și profesională.

Când să consultați un specialist?

Dacă vă confruntați deseori cu frică, îngrijorare și sentimente de tristețe chiar și în situațiile de zi cu zi, este recomandabil să solicitați ajutor profesional. Anxietatea se manifestă prin dificultăți de somn, oboseală, libido, probleme digestive și alimentare.

Așa cum o persoană trebuie să aibă grijă de sănătatea sa fizică, trebuie să aibă grijă și de sănătatea sa mentală.

Dacă gândirea, frica și incapacitatea de a funcționa normal vă limitează și vă constrâng, este necesar să consultați un profesionist. Prin profesionist înțelegem un psihiatru, eventual un psiholog sau un psihoterapeut.

Cauzele anxietății

Anxietatea de scurtă durată este cauzată de un stimul negativ real sau potențial. Tulburările de anxietate sunt cauzate de o combinație de factori biologici, psihologici și externi.

Factorul declanșator al tulburării este adesea presiunea și stresul crescut.

Predispozițiile genetice joacă, de asemenea, un rol. Atacurile de anxietate sunt mai frecvente la persoanele născute din părinți care au dezvoltat o anumită tulburare de anxietate sau psihică. Cu toate acestea, aceasta nu este o regulă.

Din punct de vedere biologic, este vorba de o modificare a chimiei creierului, în special de un dezechilibru al nivelului hormonului serotoninei (hormonul fericirii) și al altor neurotransmițători din sistemul nervos.

Prin factor extern, înțelegem mediul extern în care individul își desfășoară activitatea. Exemple sunt persoanele care au crescut cu părinți care suferă de o tulburare de anxietate sau de un alt diagnostic psihiatric. O persoană este afectată în mod deosebit de puternic în timpul copilăriei și adolescenței.

Exemple de etiologie (debut) a tulburărilor de anxietate:

• Predispoziție genetică
• Alte boli asociate
• Modele comportamentale negative din copilărie
• Expunerea excesivă la stres
• Fobii

Tipuri de tulburări de anxietate

Există mai multe tipuri și feluri de tulburări de anxietate. Fiecare este specifică în ceea ce privește etiologia și simptomele care o însoțesc.

Diagnosticarea tulburărilor de anxietate individuale poate fi complicată. Mai multe tipuri diferite sunt enumerate mai jos.

Tulburarea de anxietate panică se caracterizează prin atacuri bruște de panică, stres și nervozitate. Este un atac de frică intensă. Este însoțită de simptome fizice precum gâfâială, tremurături, transpirație excesivă, dureri în piept sau greață și amețeli generale.

Tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează în principal prin îngrijorare excesivă cu privire la probleme cotidiene și mai grave (sănătate, muncă, relații, planuri și activități). Anxietatea poate fi declanșată de amenințări potențiale.

Tulburarea de anxietate socială reprezintă teama de situații sociale în special, care pot fi potențial jenante, supărătoare sau nepotrivite. Individul se teme de interacțiunile sociale și de situațiile în care atenția va fi atrasă asupra sa.

Tulburarea obsesiv-compulsivă provoacă gânduri intruzive recurente și relativ nedorite. Aceste temeri pot fi legate, de exemplu, de igiena personală, ordinea, curățenia și sănătatea.

Tulburarea de stres posttraumatic este cauzată de urmările unui eveniment negativ. Aceasta poate provoca dificultăți psihologice și fizice cu lucruri și situații care sunt asociate cu experiența traumatică.

Fobia se caracterizează prin experimentarea fricii și evitarea anumitor obiecte sau situații. Cu toate acestea, teama și aprehensiunea sunt excesive și, adesea, nu corespund riscurilor și pericolelor reale.

O tulburare de anxietate cauzată de o altă boală poate fi o consecință sau o parte a unei alte boli somatice.

Simptomele și manifestările anxietății

Simptomele clinice specifice depind de tipul de anxietate și, eventual, de tipul de tulburare de anxietate.

În general, însă, acestea includ sentimente de tristețe, neliniște interioară și îngrijorare.

Simptomele psihosomatice (minte-corp) comune includ o senzație de apăsare în piept, o senzație de epuizare și oboseală excesivă.

Posibile simptome psihiatrice:

• Lipsa de energie și de motivație
• Sentimente de tristețe și deznădejde
• Confuzie internă și contradicții
• Îngrijorare și sentimente de teamă
• Sentimente de lipsă de energie
• Senzație de tensiune în piept
• Reticență în a se angaja în activități normale
• Iritabilitate și schimbări de dispoziție

Posibile simptome fizice:

• Oboseală crescută și epuizare
• Lipsa de energie și de forță
• Transpirație excesivă și transpirație rece
• Ritmul cardiac crescut
• Dureri în piept (presiune)
• Respirație rapidă
• Schimbarea/deteriorarea calității somnului
• Distracție
• Schimbarea/înrăutățirea apetitului
• Constipație și probleme digestive
• Scăderea libidoului

Diagnosticul și tratamentul anxietății

Diagnosticarea diagnosticelor și tulburărilor psihologice este destul de dificilă.

Atunci când începeți să simțiți că ar trebui să discutați despre anxietatea dumneavoastră cu un profesionist, faceți-o.

Trebuie să vă adresați unui psiholog sau psihiatru. Este mai bine să depistați din timp orice problemă de sănătate fizică și psihică și să vă ocupați de prevenire.

Medicul va efectua mai întâi diverse examinări. El va exclude problemele de sănătate fizică care ar putea cauza simptomele psihologice. Diagnosticul tulburărilor de anxietate se face în cabinetul psihiatrului.

Ajutorul unui profesionist și îngrijirea sănătății mintale este din ce în ce mai solicitat.

Tratamentul are ca scop înlăturarea cauzei declanșatoare și eliminarea simptomelor clinice.

Forma exactă a terapiei depinde de etiologia anxietății, de cantitatea, calitatea acesteia etc.

Tratamentul anxietății include tratamentul farmacologic (psihofarmaceutice), psihoterapia și, mai presus de toate, autodezvoltarea (educație, tehnici de relaxare etc.).

• Tratamentul farmacologic
• Psihoterapie
• Autodezvoltare

Medicamentele ajută la ameliorarea simptomelor anxietății prin echilibrarea substanțelor chimice și a proceselor din creier. Printre medicamentele prescrise în mod obișnuit se numără antidepresivele, anxioliticele și beta-blocantele.

Benzodiazepinele sunt un grup de medicamente alese pentru anxietatea acută. Acestea sunt eficiente în decurs de 30 până la 60 de minute.

Principiul general cu psihofarmaceutice este de a începe cu doze mici și de a crește treptat doza dacă este necesar. Acest lucru se datorează în principal sensibilității crescute a pacienților la efectele secundare ale acestor medicamente.

Terapia sau psihoterapia este un tip de consiliere profesională care vă ajută să înțelegeți și să gestionați stările de anxietate. Aceasta ajută la eliminarea cantității și intensității viitoarelor stări de anxietate.

Rolul principal al tratamentului psihoterapeutic este de a încerca să schimbe comportamentul prin schimbarea gândirii. De exemplu, psihoterapia ia forma unei conversații relaxate, a unei meditații ghidate, a unor jocuri și a altor tehnici.

Autodezvoltarea se referă la practicile naturale pe care o persoană care suferă de anxietate ar trebui să le efectueze în mod regulat. Acestea sunt în principal tehnici de meditație și relaxare concepute pentru a calma corpul și mintea individului. Exemplele includ trainingul autogen, relaxarea profundă, meditația ghidată etc. Un profesionist vă poate ajuta să alegeți tehnica potrivită.

Cu o relaxare adecvată, are loc o eliberare profundă a tensiunii la nivel fizic și mental. Meditația ajută la restabilirea echilibrului în organism și, ulterior, induce o stare energetică pentru acțiuni ulterioare.

Tratamentul tulburărilor psihologice include, de asemenea, lucruri de bază, cum ar fi o dietă sănătoasă și regulată, plină de vitamine, minerale și proteine. Este recomandat să se elimine zaharurile simple. Pe de altă parte, consumul de legume, fructe, fibre și probiotice este excelent.

Tractul intestinal (microbiomul) și creierul (SNC) sunt foarte strâns legate.