Apatia: Ce este apatia și care sunt simptomele ei? Diagnostic și tratament

Apatia ne poate afecta munca, relațiile de familie și chiar și cele mai banale activități zilnice.

Apatia poate fi o afecțiune pe termen scurt sau un simptom de boală pe termen lung.

Ea este adesea asociată cu demotivarea, dezinteresul, tristețea și indiferența față de stimulii din mediul înconjurător.

Manifestări și simptome, cauze, diagnostic, opțiuni de tratament, motivație, psihoterapie și multe alte informații interesante pot fi găsite în următorul articol.

Ce este apatia?

Apatia este definită oficial ca fiind o lipsă de motivație, voință, emoțieși interes față de stimulii din mediul înconjurător. Se caracterizează prin indiferență și adesea prin oboseală și tristețe crescute. Poate afecta munca, relațiile personale și activitățile zilnice normale.

Apatia poate semăna cu lenea, dezinteresul față de stimulii din mediul înconjurător sau chiar o aversiune față de viață.

Un sinonim pentru apatie (indiferență) este termenul letargie.

Cu toții am experimentat o stare de apatie la un moment dat în viața noastră.În anumite situații de viață, apatia poate fi normală.

Adesea, este doar o stare de scurtă durată cauzată de diverse motive. Poate fi cauzată de o perioadă mai solicitantă la locul de muncă și în viața personală, de stres, de un stereotip pe termen lung, de oboseală fizică și psihică etc.

Apatia poate fi o stare temporară care trece într-un timp relativ scurt sau poate fi prezentă ca simptom al anumitor boli. Apatia frecventă, pe termen lung și cronică este periculoasă.

Apatia poate fi un simptom al diferitelor boli neurologice și psihologice.

Ea poate fi un simptom al diferitelor boli psihologice, cum ar fi depresie a tulburări de anxietateDe asemenea, apare în cazul bolilor neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau demența la bătrânețe.

Simptomele și manifestările apatiei

Simptomele stării de apatie nu sunt cu siguranță plăcute. Apatia poate fi atât fizică, cât și psihică. Ea se poate manifesta prin epuizare, energie redusă, incapacitate de concentrare și de gândire.

Posibile simptome ale apatiei :

• Lipsa de energie
• Lipsa de motivație
• Demotivare
• Indiferență
• Aversiune față de viață și față de activitățile normale
• Schimbări frecvente ale dispoziției
• Deteriorarea stării de spirit
• Sentimente de tristețe și anxietate
• Somnolență, letargie
• Oboseală crescută
• Lenevie
• Scăderea capacității de gândire
• Capacitate redusă de concentrare
• Dezinteres față de stimulii din mediul înconjurător
• Scăderea calității somnului
• Performanțe mai slabe la locul de muncă
• Probleme în relațiile cu partenerul
• Ignorarea vieții sociale
• Tendințe introvertite
• Dureri de cap și migrene

Etiologia și cauzele apatiei

Nu este doar o pierdere de motivație pe termen scurt?

Este foarte important să se poată face distincția între apatia morbidă și pierderea motivației și o stare apatică temporară cu o cauză specifică.

Cu toții experimentăm la un moment dat o fază neplăcută de eșec și stagnare.

Un individ frustrat de viață cade cu ușurință într-o stare de apatie. Acest sentiment poate dura zile sau săptămâni. Dacă nu este abordat, el poate reveni în mod repetat.

Atunci când apatia prelungită interferează cu relațiile personale, cu munca și cu viața de zi cu zi, este o stare patologică.

Apatia patologică se caracterizează printr-o pierdere a interesului pentru contactul social, activitatea socială, stimulii externi și activitățile zilnice normale.

Pierderea motivației pe termen scurt, datorată unei cauze specifice, poate fi gestionată mult mai ușor, spre deosebire de apatia patologică.

Prin depășirea unei perioade proaste, schimbarea stilului de viață, a muncii, noi stimuli, hobby-uri, activități creative, sprijin ambiental, psihoterapie, tehnici de motivare prin meditație și multe alte modalități și impulsuri de viață.

La baza echilibrului corp-minte stă o alimentație sănătoasă și echilibrată, o activitate fizică regulată, eliminarea stresului și un somn de calitate.

În cazul unei perioade dificile, a unei pierderi de motivație pe termen lung și a unui sentiment de stagnare, este indicat să apelați la o persoană dragă sau, ideal, la un profesionist. Un psiholog (psihoterapeut) vă poate ajuta să analizați și să gestionați mult mai rapid această afecțiune.

Este recomandabil să conștientizați cauza demotivării și să stabiliți obiective, priorități și așteptări pe termen scurt.

Apatia și boala

Apatia în cazul bolilor psihice poate afecta toate grupele de vârstă. Cauzele apatiei nu pot fi enumerate în termeni generali. Ele se disting în funcție de boala pe care o însoțesc.

Apatia persistentă poate fi un simptom însoțitor al diferitelor probleme psihiatrice și neurologice. Este adesea asociată cu depresia, melancolia, tulburările de anxietate sau schizofrenia.

Cel mai adesea, apatia este asociată cu depresia.

Apatia poate apărea, de asemenea, la persoanele cu boli neurodegenerative. Cele mai frecvente boli neurologice cu simptome apatice sunt demența, demența senilă, Parkinson a Alzheimer boală Alzheimer.

Apatia poate fi adesea unul dintre primele semne ale apariției demenței senile sau a bolii Alzheimer.

De asemenea, poate apărea la persoanele cu anorexie nervoasă și alte tulburări de alimentație. În unele cazuri, apatia poate fi rezultatul unor modificări organice la nivelul creierului, cum ar fi un chist, o inflamație, un hematom, un cheag, o tumoare și alte constatări structurale.

Când este indicat să solicitați ajutor profesional?

În cazul în care cauza apatiei pe termen scurt este rezolvată, nu este nevoie să consultați un medic pentru această afecțiune. Chiar și în acest caz, este recomandabil să folosiți sprijinul familiei și al celor dragi.

În cazul în care comportamentul apatic datorat evenimentelor neplăcute persistă timp de câteva săptămâni și nu se îmbunătățește în ciuda tuturor eforturilor, este necesar să solicitați ajutorul unui specialist - un psihoterapeut (psiholog, psihiatru).

O stare apatică persistentă cu simptome psihologice (anxietate, depresie, lipsă de interes pentru mediul înconjurător) și simptome fizice (oboseală, dureri de cap) necesită o vizită la un psihiatru.

Dacă luați în considerare această opțiune, nu ezitați să contactați un specialist.

Diagnosticul și opțiunile de tratament

În cele mai multe cazuri, diagnosticul etiologiei apatiei este pus de un psihiatru, psiholog sau neurolog. Medicul folosește o scală de evaluare a impactului apatiei asupra calității vieții cotidiene, profesionale și personale, precum și asupra schimbărilor în gândirea individului.

Tratamentul conservator constă în ședințe cu un psihoterapeut. Psihoterapeutul vă îndrumă să dezvoltați o viziune mai pozitivă asupra lumii. El vă arată diferite tehnici pentru o stare de spirit și o motivație corespunzătoare.

Consilierea de către un psihoterapeut pentru apatie ajută individul să facă față mai repede condiției nedorite. Acesta ajută la o mentalitate și un stil de viață sănătos.

Medicul poate prescrie, de asemenea, farmacoterapie - medicamente pentru ameliorarea anxietății și a stărilor depresive. Aceste simptome negative sunt adesea asociate cu apatia.

Psihofarmacoterapia specifică depinde de diagnosticul exact, de simptomele și de starea de sănătate a individului.

Tratamentul stărilor apatice în bolile neurodegenerative și mentale este în primul rând medical. Antidepresivele, psihostimulantele, antipsihoticele și alte psihofarmaceutice sunt cel mai frecvent utilizate în contextul simptomelor apatice și al sănătății mentale generale.

Manifestări ale apatiei la copii

Dacă observați că copilul dumneavoastră este brusc diferit, letargic și fără reacție la stimuli, trebuie să fiți vigilent și, dacă aveți îndoieli, să consultați un medic pediatru. Poate fi vorba doar de oboseală, dar și de infecții sau alte boli acute.

Dacă copilul dumneavoastră este brusc diferit, letargic și nu răspunde la stimuli, trebuie să fiți vigilent și, dacă aveți dubii, consultați un pediatru. Poate fi vorba doar de oboseală, dar și de infecții sau alte boli acute.

La copiii mici, o stare apatică este de obicei asociată cu o altă boală.

Copiii mici sunt fiziologic mai energici, mai pozitivi și, în general, mai vioi. Oboseala, demotivarea și dezinteresul față de stimulii din mediul înconjurător sunt, de obicei, simptome asociate unei alte boli.

Aceasta poate fi o boală obișnuită, cum ar fi o răceală sau o gripă, dar și afecțiuni mai grave, cum ar fi leziuni cerebrale, meningităși alte boli infecțioase.

Poate fi, de asemenea, un răspuns sensibil la un eveniment din mediul familial sau școlar.

La copiii mai mari sau la adolescenți, apatia poate fi o manifestare a căutării de sine, a lipsei de interes, a sentimentului de singurătate etc.

În cazul unei apatii persistente și al altor simptome (anxietate, depresie, panică...) este recomandabil să consultați un pediatru sau un psihiatru pentru copii. Acest lucru poate preveni apariția unor boli psihice la vârsta adultă.