Flatulența excesivă: care poate fi cauza + tratament

Flatulența poate fi asociată cu dureri abdominale și balonare. Cauzele formării excesive de vânt sunt destul de diverse. Cel mai adesea este cauzată de o dietă necorespunzătoare, de componentele alimentare și de stilul de viață. De asemenea, poate indica intoleranță alimentară sau boli ale tractului intestinal.

Simptomele, etiologia, cauzele, ajutorul la domiciliu, diagnosticul, tratamentul, prevenirea și multe alte informații interesante pot fi găsite în articol.

Ce este flatulența?

Formarea gazelor intestinale este o parte fiziologică a unei digestii umane sănătoase.

Aproximativ 6 litri de gaze se formează în intestinele unei persoane în fiecare zi. Flatulența se caracterizează prin reținerea de gaze în sistemul digestiv.

Balonarea, flatulența, vânturile, flatulența și alte simptome de indigestie sunt cel mai adesea cauzate de o dietă necorespunzătoare, combinație, compoziția dieteiși stilul de viață necorespunzător.

Problemele cu flatulența și vânturile excesive sunt simptome ale unei tulburări sau tulburări în tractul digestiv.

Este cel mai adesea rezultatul unor combinații alimentare nepotrivite, al supraalimentației excesive, al perturbării microbiomului intestinal, al lipsei de activitate fizică și al efectelor stresului.

Flatulența este termenul medical tehnic pentru eliberarea de gaze din sistemul digestiv prin rect (anus).

Gazele se acumulează în tractul digestivîn două moduri de bază : înghițirea aerului și digerarea alimentelor. Când mâncăm și bem, oxigenul și azotul se acumulează în tractul digestiv.

Atunci când alimentele sunt digerate, gazele digestive, cum ar fi hidrogenul, metanul sau dioxidul de carbon, se acumulează în tract.

Flatulența este frecventă.

Un individ sănătos expulzează gaze în medie de 10-12 ori pe zi.

Atunci când balonarea și flatulența apar mai frecvent de 10-14 ori pe zi, combinate cu un miros puternic, poate fi vorba de o tulburare sau o afecțiune a tractului digestiv.

Gazele din tractul digestiv sunt formate din:

• azot (59 %)
• hidrogen (9 %)
• dioxid de carbon (9 %)
• oxigen (4 %)
• metan (7 %)

Simptomele asociate flatulenței excesive pot include dureri abdominale ușoare, crampe abdominalesau balonare.

Durerea severă, diareea/constipația, dificultatea de a defeca, vărsăturile, sângele în scaun și alte simptome similare necesită un diagnostic medical.

Etiologia și cauzele flatulenței

Balonarea excesivă și flatulența au o cauză multifactorială de apariție. Pe lângă compoziție și cantitate, în formarea gazelor sunt implicate modificări patologice la nivelul diferitelor organe și glande ale sistemului digestiv.

Etiologia apariției este împărțită în mod teoretic în stil de viață sau dietă necorespunzătoare și cauze organice (intoleranță, boală).

Dieta, stilul de viață și erorile alimentare

Flatulența crescută poate apărea în cazul combinațiilor alimentare nepotrivite, al consumului excesiv de alimenteși al consumului rapid.

O cauză frecventă a flatulenței este consumul de cantități mari de oligozaharideși substanțe conținute în leguminoase sau în alte alimente specifice (varză, prune...). Acestea provoacă spumă în intestine.

Înghițirea mai mult aer decât de obicei poate fi cauzată de guma de mestecat, fumatul, suptul acadele, consumul de băuturi carbogazoase sau mâncatul prea repede.

Unele alimente pot dura mult timp pentru a fi digerate. Acest lucru duce la un miros puternic și neplăcut asociat cu flatulența. Unele alimente nu pot fi absorbite complet de intestinul subțire.

Intestinul gros conține un număr mare de bacterii care descompun alimentele și eliberează gaze.

Aceste alimente pot crește producția de gaze :

• fasole
• varza, varza kale
• kohlrabi
• broccoli
• ceapă, usturoi
• prune
• stafide
• linte
• năut, mazăre, boabe de soia
• mere, pere
• struguri, stafide
• produse lactate

Cauza organică (flatulența ca simptom de boală)

Flatulența excesivă poate fi un simptom al unei boli gastrointestinale sau al unei intoleranțe alimentare (intoleranță).

Cele mai frecvente intoleranțe sunt intoleranța la gluten, la lactoză (zahărul din lapte) și la proteinele din lapte. Pe lângă gluten, alergenii alimentari includ diverse tipuri de nuci, fructe și fructe de mare.

Cea mai severă formă de intoleranță la gluten se numește boala celiacă.

În cazul alergiilor și intoleranțelor, problemele digestive devin evidente relativ curând după ce se consumă componenta alimentară nepotrivită.

Indigestia, balonarea și flatulența pot fi simptome ale unei boli inflamatorii cronice intestinale, ale unei gastroenterite, ale unei boli infecțioase etc. Acestea sunt adesea însoțite de dureri, crampe, temperatură sau alte simptome digestive.

Balonarea și flatulența pot fi un efect secundar al terapiei medicamento ase. Acestea sunt în principal medicamente gastrointestinale, constipație, psihofarmaceutice sau antibiotice.

Exemple de cauze ale flatulenței excesive :

• alergii alimentare
• intoleranță alimentară (intoleranță)
• boala celiacă
• gastroenterită
• boli infecțioase ale tractului intestinal
• colită ulcerativă
• boala Crohn
• sindromul de malabsorbție
• diverticuloză
• sindromul colonului iritabil
• obstrucție intestinală
• boala vezicii biliare
• boli ale pancreasului

Flatulența la femei

Flatulența și balonarea pot fi legate de ciclul menstrualși de sindromul premenstrual (PMS). Multe femei experimentează o senzație de abdomen umflat și balonare ca urmare a schimbărilor hormonale. Acestea pot prezenta niveluri mai ridicate de flatulență pe termen scurt.

Femeile suferă cel mai frecvent de flatulență în timpul sarcinii.

Hormonul sexual progesteron este responsabil pentru flatulență. Acesta încetinește digestia, motilitatea intestinală (motilitatea) și determină o probabilitate crescută de balonare și formare de gaze.

Cel mai adesea, această problemă începe în primele luni de sarcină.

Cereți ajutor profesional de la un ginecolog pentru probleme digestive, dureri, crampe și alte simptome suspecte.

Flatulența la copii

Pe lângă adulți, copiii de diferite vârste au, de asemenea, probleme cu flatulența. O cauză comună a balonării și flatulenței la copiii mici este înghițirea prea mult aer în timp ce mănâncă sau alăptează.

Balonarea apare adesea la copiii mici. Ea afectează atât copiii alăptați la sân, cât și pe cei care nu sunt alăptați la sân. Poate fi cauzată, de exemplu, de înghițirea de aer în timp ce plâng și țipă. Dacă microflora intestinală nu este dezvoltată, aceasta provoacă balonare și flatulență.

O altă cauză frecventă a balonării la sugari este toleranța slabă la alimentația artificială. La copiii mai mici, intoleranța alimentară, în special intoleranța la lactoză (zahărul din lapte), este o cauză frecventă a durerii abdominale și a balonării.

Flatulența și balonarea crescută la un copil se va manifesta prin agitație, plâns, râgâieli și refuzul de a mai consuma alimente.

Balonarea frecventă și recurentă are o etiologie multifactorială. Ea se poate datora diferitelor boli ale tractului digestiv. Este necesar să solicitați ajutorul profesional al unui medic pediatru.

În caz de balonare bruscă asociată cu vărsături, dureri sau dificultăți la defecare la un copil, este necesar să se solicite de urgență asistență medicală.

Când trebuie să solicitați ajutor medical profesionist?

În multe cazuri de flatulență excesivă, tratamentul la domiciliu și modificarea stilului de viață vor fi de ajutor. Acest lucru este valabil mai ales în cazurile de flatulență cauzată de o combinație necorespunzătoare de alimente.

Dacă suspectați o alergie, o inflamație sau o boală a tractului digestiv, solicitați ajutorul profesional al unui medic.

Când trebuie să solicitați asistență medicală de urgență?

• Dureri și crampe severe în abdomen
• Abdomen umflat și dureros la atingere
• Vărsături și greață
• Stări de leșin și senzație de slăbiciune, amețeli
• Diaree (dificultăți la defecație)
• Sânge în scaun
• Febră și creșterea temperaturii corpului

Diagnosticul și opțiunile de tratament pentru flatulență

Diagnosticul este pus de un medic generalist sau de un gastroenterolog specialist. Medicul va întocmi un istoric medical, va evalua simptomele clinice și va efectua un examen de bază prin palpare și ascultare.

În special, el întreabă despre durata tulburărilor, regimul alimentarși factorul declanșator al tulburărilor.

La discreția sa, va alege tratamentul la domiciliuși modificarea stilului de viață, terapia medicamentoasă, prelevarea de sânge pentru a detecta prezența unei infecții sau examenul endoscopic dacă se suspectează o anumită boală gastrointestinală.

Dacă dieta pacientului conține cantități mari de carbohidrați (glucide), se recomandă înlocuirea acestora cu alternative mai ușor de digerat. De exemplu, cartofii, orezul sau bananele pot fi de ajutor. Se recomandă, de asemenea, un aport adecvat de fibre pentru a facilita digestia.

Pe lângă compoziția dietei, este necesară schimbarea vitezei, cantității și frecvenței de ingerare a alimentelor.

Este indicat să se mănânce cantități mai mici de alimenteși să seîmpartă alimentele în mai multe porții. Este important să se mestece bine alimenteleși să nu se spele cu lichide în timp ce se mănâncă.

Activitatea fizică regulată favorizează digestia, motilitatea, fluxul sanguinși mișcarea intestinală. Orice tip de exercițiu este potrivit. Poate fi vorba de o simplă plimbare. Activitatea fizică compensatorie este necesară în cazul ocupațiilor sedentare.

Medicul îi poate prescrie pacientului antiacide, spasmolitice sau medicamente pe bază de cărbune pentru absorbția gazelor. Aceste medicamente vor oferi doar o ușurare temporară și nu abordează cauza în sine. Unele dintre ele sunt disponibile fără prescripție medicală la farmacie.

Probioticele și prebioticele sunt potrivite pentru a susține echilibrul microflorei intestinale și procesul digestiv. Este posibil să se ajungă la suplimente alimentare care conțin vitamine, minerale și plante pentru a ajuta digestia și a elimina balonarea și flatulența.

De obicei, nu este un fenomen care să pună în pericol viața. Totuși, balonarea abdominală, crampele și flatulența pot fi deranjante pentru individ. Pentru o ameliorare rapidă, se poate ajunge la capsule, picături sau ceaiuri fără prescripție medicală care ajută la balonare și favorizează digestia.

Prevenirea flatulenței excesive

Ca în cazul oricărei alte probleme, este important să aveți grijă de prevenție. Atunci când apare o problemă de sănătate, nu amânați vizita la un gastroenterolog.

Sfaturi și sfaturi despre cum să preveniți balonarea :

• Mâncați porții mai mici și în mod regulat.
• Mâncați o dietă variată și echilibrată.
• Nu mâncați prea repede sau prea des.
• Mestecați bine mâncarea.
• Beți multă apă.
• Evitați băuturile carbogazoase.
• Consumați multe fibre.
• Asigurați-vă că luați suficiente proteine.
• Nu spălați mâncarea cu lichide la mese.
• Faceți mișcare în mod regulat.

Adesea, intestinul subțire nu poate procesa corect legumele. Acestea trec în intestinul gros. În intestinul gros există bacterii care activează producerea de gaze nedorite.

Efectul nedorit poate fi eliminat destul de ușor prin gătirea corespunzătoare a leguminoaselor.

Legumele trebuie clătite bine șiînmuiate în apă timp de câteva ore. Scurgeți din nou apa, clătiți legumele și aduceți-le la fierbere. Astfel veți scăpa de purine și lectine. Legumele vor fi mai ușor de digerat.