Vărsături și greață după masă: cauze posibile și tratament

Care sunt cele mai frecvente cauze ale vărsăturilor după masă? Ce alte probleme de sănătate le pot însoți? Cum rămâne cu diagnosticul sau tratamentul?

Vărsăturile sunt un fenomen nedorit prin care alimentele sunt regurgitate din stomac spre exterior, prin cavitatea bucală. Sunt însoțite de disconfort, crampe abdominale și greață.

Există mai multe motive pentru care corpul uman reacționează prin vărsături. Mecanismul vărsăturilor, cauzele, simptomele care le însoțesc, opțiunile de tratament și multe alte informații interesante pot fi găsite în acest articol.

Cum și de ce apare voma?

Vărsăturile (denumite profesional vomă) sunt un reflex defensiv al sistemului digestiv prin care organismul scapă de conținutul necorespunzător al stomacului. Necorespunzătoare pot fi cantități excesive de alimente, alimente dăunătoare/irritante din punct de vedere chimic și microbiologic.

Vărsăturile sunt posibile datorită peristaltismului invers ascendent al tubului digestiv. Totodată, este vorba de o contracție acută și violentă a musculaturii abdominale. Contracția musculaturii aduce cu sine crampe neplăcute sau dureroase în regiunea abdominală.

Instinctul de a vomita apare după iritarea centrului de vomă, care se află în medulla oblongata a sistemului nervos. Acest centru controlează contracția diafragmei, a mușchilor abdominali, peristaltismul invers al tubului alimentar și relaxarea sfincterului muscular al esofagului.

Atunci când apare voma, corzile vocale se închid. Acest lucru împiedică organismul să permită vomei să pătrundă în căile respiratorii.

Vărsăturile sunt de obicei precedate de o senzație neplăcută de greață (denumită profesional greață).

Există 4 mecanisme principale care stimulează procesul de vomă:

1. Iritarea receptorilor mecanici/chimici din tractul respirator
2. Acțiunea toxinelor din fluxul sanguin
3. Reacții emoționale
4. Iritarea aparatului vestibular

10x etiologia și cauzele posibile ale vărsăturilor

Etiologia vărsăturilor după masă este multifactorială. Se poate datora unor cauze nervoase centrale sau periferice, otrăvirii, intoxicațiilor, traumatismelor, bolilor acute și cronice ale sistemului digestiv, dezechilibrului hormonal, factorului psihogen sau iritației gastrice locale.

Vărsăturile recurente prelungite sau vărsăturile acute nespecifice trebuie consultate imediat cu un medic.

Următoarele sunt exemple de cauze posibile ale vărsăturilor și grețurilor după masă:

1. Eroare alimentară și regim alimentar necorespunzător

Distensiunea (distensia) excesivă a tractului digestiv poate irita receptorii mecanici. Mâncatul rapid (înghițirea), mâncatul în exces și obstrucția simultană a tractului vor provoca o distensie a stomacului și impulsuri nervoase ulterioare către mecanismul de vomă.

Eroarea alimentară este și consumul de alimente necorespunzătoare, de exemplu, depășirea datei de expirare sau alimente contaminate care conțin anumiți agenți patogeni care irită chemoreceptorii tractului gastrointestinal.

Cele mai frecvente defecte includ alimentele insuficient gătite și alimentele contaminate spălate necorespunzător.

Defectele alimentare care însoțesc defectele alimentare sunt durerile abdominale, crampele și senzația de greață.

2. Intoleranța și alergia alimentară

Dacă suferiți de o intoleranță alimentară (lactoză, proteine din lapte, gluten...) sau de o alergie alimentară (gluten, tip de nuci/fructe...), vărsăturile sunt un simptom posibil la relativ scurt timp după ce ați consumat alimentul sau componenta dietetică necorespunzătoare.

Însoțesc intoleranțele alimentare durerile abdominale, crampele, problemele de defecare, greața și vărsăturile. În cazul alergiilor, se poate observa, de asemenea, o reacție imunoalergică, cum ar fi mâncărimi, umflarea sinusurilor sau erupții cutanate și eczeme.

3. Factorul psihogenic

Unul dintre mecanismele declanșatoare de bază ale vărsăturilor este factorul emoțional. Stresul excesiv, stresul acut, anxietatea/depresia, tensiunea emoțională severă, călătoriile etc.

Tulburările de alimentație, cum ar fi bulimia, sunt, de asemenea, parțial incluse. În bulimie, individul își induce voma după ce mănâncă în mod deliberat pentru a goli conținutul stomacului.

4. Bolile infecțioase și acute ale sistemului digestiv

Infecțiile bacteriene sau virale care afectează sistemul digestiv provoacă vărsături, dureri abdominale, greață, slăbiciune generală, dureri de cap, probleme cu defecarea și, în majoritatea cazurilor, o creștere a temperaturii corpului (febră).

Inflamația acută cauzată de un agent patogen într-o anumită parte a tractului digestiv(gastrită acută, gripă intestinală...) persistă, de obicei, doar pentru o perioadă scurtă de timp - în medie, între 3 și 5 zile.

Riscul este pierderea excesivă de lichide și deshidratarea organismului.

Atenție la durerile puternice și bruște, la vărsăturile fără o cauză clară sau la alte semne clinice nespecifice. Poate fi vorba de apendicită și de alte boli acute care duc la necesitatea unui tratament de specialitate brusc.

Este necesară diagnosticarea agentului patogen exact din organism și instituirea unui tratament de specialitate cu antibiotice sau altă farmacoterapie de susținere.

5. Bolile cronice ale sistemului digestiv

Chiar și bolile cronice ale sistemului digestiv pe termen lung pot provoca greață sau vărsături. Această afecțiune vine adesea însoțită de alte simptome clinice, cum ar fi dureri de stomac, diaree/constipație sau crampe.

Bolile inflamatorii cronice ale intestinului, cum ar fi colita ulcerativă și boala Crohn, pot provoca, de asemenea, disconfort digestiv sub formă de greață și vărsături dacă evoluția bolii se agravează sau irită intestinul.

Exemplele includ sindromul de colon iritabil și sindromul stomacului iritabil, în care hiperactivitatea și sensibilitatea nervoasă a tractului digestiv provoacă balonare, crampe abdominale, greață, vărsături sau arsuri la stomac după masă.

6. Iritarea de către o substanță chimică (alcool, droguri...).

Consumul de cantități excesive de alcool poate provoca deteriorarea și iritarea receptorilor chimici ai sistemului digestiv. Alcoolul afectează direct centrul nervos al vărsăturilor. De asemenea, alcoolul poate reacționa în mod necorespunzător cu acidul gastric.

Fie prin consum, fie prin iritarea centrului olfactiv de către substanțe chimice (aplicarea unei substanțe periculoase, cum ar fi o toxină, un medicament și anumite terapii medicamentoase), poate apărea mecanismul de vărsături.

7. Iritarea sistemului de echilibru

Aparatul vestibular este organul senzorial pentru echilibrarea capului și a corpului în spațiu. Iritarea și stimularea aparatului de echilibru din urechea internă poate induce un mecanism de vărsături.

Mișcările imprevizibile, înălțimile, activitățile specifice neobișnuite, călătoria într-un vehicul sau îmbolnăvirea sistemului de echilibru pot duce la greață, kinetoză și vărsături.

8. Boala neurologică

Unele boli ale sistemului nervos pot irita în mod direct centrele de vărsături. Printre acestea se numără meningita, encefalita, umflarea creierului, migrena, comoția cerebrală, hemoragia cerebrală, tumorile cerebrale sau hipertensiunea intracraniană (presiune și tensiune crescută).

Totuși, acestea sunt boli și afecțiuni medicale care necesită un diagnostic și un tratament de specialitate de către un medic.

9. Simptom însoțitor al unei alte boli

Întrucât vărsăturile sunt un simptom clinic destul de răspândit, ele pot fi legate și de boli din afara sistemului nervos și digestiv.

Printre exemple se numără inflamațiile și bolile rinichilor, colecistita, cancerul și rezultatul anumitor terapii medicamentoase, chimioterapie sau radioterapie.

10. Sarcina (gestație)

O problemă de sănătate caracteristică în timpul sarcinii este așa-numita greață de dimineață (totuși, este posibil să nu apară doar dimineața), care poate provoca vărsături. Greața apare și după ce se consumă alimente.

Această afecțiune este cauzată de nivelurile mai ridicate ale hormonului feminin progesteron, care reduce, de asemenea, producția de sucuri gastrice și motilitatea (mobilitatea) peretelui stomacului.

Greața în timpul sarcinii se manifestă de obicei mai ales în primul trimestru de sarcină, după care dispare treptat. Cu toate acestea, este necesară monitorizarea de către un ginecolog/obstetrician.

Rezumat al posibilelor cauze ale senzației de greață și vărsături:

• Consumul de cantități excesive de alimente
• Consumul de alimente contaminate necorespunzător
• Regim alimentar și stil de viață necorespunzător îndelungat
• Prelucrarea inadecvată a alimentelor în gură
• Consumul excesiv de alcool
• Otrăvire și intoxicație cu o substanță necorespunzătoare
• Alergia și intoleranța alimentară
• Tulburări de alimentație
• Efectul advers al terapiei medicamentoase
• Factor psihologic (stres, călătorii, anxietate...)
• Tensiune arterială scăzută
• Reacție la mirosuri puternice
• Boli acute și cronice ale sistemului digestiv
• Boli inflamatorii ale tractului intestinal
• Sindromul colonului iritabil/sindromul stomacului
• Migrenă și dureri de cap
• Tulburări de echilibru la nivelul urechii medii
• Simptom însoțitor al unei alte boli
• Perioada de sarcină a unei femei
• Schimbare hormonală în contextul sindromului premenstrual

Simptome și manifestări însoțitoare ale vărsăturilor

Vărsăturile sunt un fenomen nedorit care aduce adesea cu sine și alte simptome și semne. Prezența și combinația acestora depinde de etiologia și cauza vărsăturilor. Dar când trebuie să se apeleze la ajutor medical?

Posibile simptome însoțitoare:

• Dureri abdominale
• Crampe abdominale
• Greață
• Dureri de cap și migrene
• Amețeli
• Senzație de gură uscată
• Respirație urât mirositoare neplăcută
• Transpirație excesivă
• Scăderea frecvenței de defecare
• Creșterea temperaturii corpului
• Slăbiciune generală și oboseală excesivă
• Stres și senzație de anxietate
• Deshidratare

Când ar trebui să se apeleze la ajutor medical?

• Atacuri acute și bruște de vărsături care durează mai mult de 12 ore
• Vărsături și greață prelungite
• Dacă este vorba de un nou-născut
• Senzație de leșin
• Voma conține sânge
• Voma conține cheaguri negre
• Dacă cauza poate fi reprezentată de medicamente pe care trebuie să le luați
• Consumul de alimente otrăvitoare
• Consumul de alimente riscante neprocesate
• Consumul unui medicament, a unei toxine sau a unor cantități excesive de alcool
• Temperatură corporală excesiv de ridicată (febră)
• Antecedente de călătorie din țări tropicale

Vărsături la copiii mici

Copiii și adulții au același mecanism al vărsăturilor. Dacă sistemul nervos central primește senzația de iritare a stomacului, are loc expulzarea conținutului stomacal.

Cu toate acestea, copiii vomită ceva mai des decât adulții. Acest lucru se datorează unui sistem imunitar mai sensibil.

Vărsăturile (eructațiile) după alăptare sau hrănirea cu lapte artificial sunt un fenomen obișnuit și natural care dispare treptat odată cu dezvoltarea.

Cu toate acestea, în cazul în care copilul prezintă vărsături frecvente sau alte semne de boală (colici, diaree, sânge și mucus în scaun, temperatură crescută etc.), este necesară o vizită urgentă la medic.

Motive posibile pentru care copiii vomită nespecific:

• Boli ale stomacului și intestinelor (gastroenterită, gripă intestinală...)
• Alergie alimentară
• Alte infecții (meningită, pneumonie, infecție a urechii medii...)
• Comoție cerebrală
• Intoxicații alimentare

Când trebuie să merg la medic cu copilul meu?

• Dacă este un nou-născut
• Dacă vărsăturile și durerile abdominale durează mai mult de câteva ore
• Dacă există sânge sau depuneri negre în voma
• Dacă voma este de culoare verde aprins
• Dacă bebelușul s-a lovit sau s-a rănit la cap
• Dacă bebelușul are febră sau alte semne de boală
• Dacă copilul prezintă semne clinice vagi
• Dacă este un copil cu risc și cu diagnostice asociate

Care sunt riscurile vărsăturilor la un copil? Riscurile unei afecțiuni recurente

Diagnosticarea vărsăturilor

Diagnosticul este mediat de un medic generalist sau de un specialist (gastrointestinolog).

Diagnosticul de bază constă în realizarea unei anamneze complete a pacientului, examinarea pacientului prin aspirație, ascultare, palpare și evaluarea simptomelor clinice ale pacientului.

În cadrul anamnezei, medicul examinator se concentrează în principal pe bolile sistemului digestiv, pe bolile neurologice sau autoimune și pe antecedentele familiale. Este frecventă ecografia instrumentală a organelor abdominale.

În caz de suspiciune de boală infecțioasă, trebuie prelevată o probă de sânge a pacientului pentru a determina agentul cauzal în vederea tratamentului cu antibiotice.

Dacă vărsăturile apărute după măsuri dietetice, tratament medicamentos și regim de repaus nu încetează într-o perioadă scurtă de timp, este necesar un diagnostic extins.

În cazul în care se suspectează boli inflamatorii cronice ale tractului gastrointestinal, intoleranțe/alergii alimentare și alte boli, se efectuează imagistica endoscopică a sistemului digestiv.

Probele de urină și de scaun pot fi, de asemenea, examinate în laborator.

În cazul în care se suspectează o boală a oricărui alt sistem intern al organismului, pacientul este examinat de un neurolog sau de un alt specialist corespunzător.

Cu toate acestea, diagnosticul diferențial al vărsăturilor este o provocare din cauza cauzei multifactoriale.

Opțiuni de tratament pentru vărsături

Determinarea tratamentului depinde de diagnosticul și de cauza vărsăturilor. În contextul unei erori alimentare, în majoritatea cazurilor se prescrie un tratament conservator la domiciliu sub forma unei diete pe termen scurt, a modificării stilului de viață și a unui regim de odihnă.

Măsurile la domiciliu includ, dar nu se limitează la:

• Băutura adecvată (apă plată, ceai).
• O dietă pe termen scurt care să nu împovăreze tractul digestiv
• Farmacoterapie pentru a controla greața, conform indicațiilor medicului
• Odihnă și eliminarea efortului fizic și mental

O dietă adecvată pentru vărsături constă în alimente care sunt cât mai puțin împovărătoare pentru tractul digestiv. Trebuie evitate alimentele grele grase, produsele lactate, alcoolul, cafeaua și alimentele picante.

Odată ce stomacul s-a liniștit încet, este recomandabil să începeți să beți în înghițituri mici - ideal ar fi apă plată, ceai îndulcit sau cola. Un aport adecvat de zahăr și sare este necesar din cauza pierderii mari de lichide din organism.

Este potrivită o dietă gătită în casă:

• Banane
• Biscuiți/dulciuri
• Rulouri albe uscate
• Fulgi de porumb
• Cartofi fierți/rez fiert
• Paste uscate
• Morcovi fierți
• Bulion de pui degresat
• Carne de pui slabă gătită

Citește și:
Care este dieta potrivită pentru diaree, constipație sau vărsături? Cum să le oprești?

Dacă vărsăturile sunt cauzate de un agent patogen (bacterie, virus), pacientului îi este indicat un tratament medical sub formă de antibiotice și alte medicamente care ameliorează simptomele clinice ale bolii.

În cadrul tratamentului împotriva vărsăturilor, medicul poate prescrie pacientului medicamente care suprimă greața și senzația de vomă.

În caz de deshidratare severă, pacientul este spitalizat pentru o perioadă scurtă de timp pentru refacerea intravenoasă a lichidelor și nutrienților în organism.

După ce se confruntă cu o infecție gastrointestinală sau cu vărsături excesive, se recomandă instituirea probioticelor pentru a promova digestia și a echilibra flora bacteriană intestinală.

În cazul unei boli inflamatorii cronice confirmate a tractului gastrointestinal sau al alergiilor alimentare, tratamentul este specificat în funcție de diagnosticul specific.

Acestea includ modificări ale stilului de viață, măsuri dietetice pe termen lung, medicație și monitorizarea regulată de către un gastrointestinolog.

În cazul în care se confirmă un diagnostic neurologic sau un alt diagnostic specific, pacientul primește un tratament individual din partea specialistului curant.